Suspendarea tramvaiului 41 provoacă haos. Capitala, „oraș bolnav, unde oamenii se luptă să supraviețuiască”

HAOS în traficul din București, după ce circulația tramvaiului 41 a fost suspendată până în septembrie, pentru lucrări de infrastructură, iar Podul Grant a intrat la rându-i în reparații. Tramvaiul este înlocuit de un autobuz, însă durata călătoriei și aglomerația au crescut exponențial.
În București știi când încep lucrările, niciodată însă când se termină, comentează la RFI Irina Zamfirescu, de la ActiveWatch și Optar. Cât de departe este în aces6te codiții orașul de conceptul de SMART CITY, oraș inteligent? Răspunde Irina Zamfirescu:

 

Irina Zamfirescu: Ceea ce cred că ar trebui să se întâmple este o planificare foarte atentă a lucrărilor care se întâmplă în tot orașul București. Discutăm despre lucrări de infrastructură, despre lucrări pentru rețeaua de apă, lucrări Radet. Dacă ar exista un element de predictibilitate, astfel încât să avem un calendar orientativ și să știm că în următorii patru, cinci, ani autoritățile se ocupă de ceva, acesta e graficul, astea sunt etapele, cred că lumea ar fi mult mai tolerantă lumea dacă ar avea acest element de predictibilitate. Pe de altă parte, mai este și problema șantierelor și cum sunt ele gestionate. Dacă ar exista grijă față de ce se întâmplă pe lângă șantier, față de accesul pietonilor pe lângă șantier, cred că oamenii ar fi un pic mai calmi atunci când aud de ideea de șantier. Mai este și elementul numărul trei. Știm când se deschide, dar nu se știe când se închide. Aici, cel mai bun și mai recent exemplu sunt lucrările de la metroul din Drumul Taberei.
Reporter: Una dintre intrările pe Podul Grant este în reparații de ceva vreme. Am auzit foarte mulți oameni întrebându-se de ce nu se lucrează noaptea, de exemplu. Sau, de ce durează atât de mult să torni asfalt peste 200 de metri cât are acea intrarea din lateral pe podul propriu-zis.

I.Z: Aș vrea să ne amintim cu toții promisiunea fermă a primarului general în momentul în care a făcut companiile municipale, că o să aibă un control mult mai mare asupra modului în care se vor face lucrările în București, or să fie mult mai eficiente și mult mai ieftine. În momentul de față cine lucrează pe aceste șantiere deschise de Primăria Capitalei, cel puțin teoretic, sunt companii din subordinea Consiliului General. Este 100% responsabilitatea autorității publice cum este gestionat respectivul pasaj. În partea de șantier în București cred că avem cel mai scăzut grad de rigurozitate atunci când vine vorba de administrarea orașului.

Rep: Atunci, locuitorii din anumite cartiere care devin paralizate o lună, două, ce pot face mai departe dacă managementul, primăria, nu are rigurozitate în a urmării termenele? Ce pot face cetățenii?

I.Z: În condițiile în care un șantier afectează circulația pietonilor pot fi făcute sesizări la Inspectoratul de stat în construcții sau la instituția care se ocupă de accesibilizarea orașului. Cred că doar dacă facem sesizări mulți către multe instituții, inclusiv la Primarul general, (se va schimba ceva).

Rep: Și nu se întâmpă acest lucru. De ce?

I.Z: Din păcate, cred că faptul că ne putem manifesta frustrarea pe Facebook cumva ne calmează pe moment. Este o frustrare extrem de întemeiată. Avantajul acestor vremuri e că o sesizare o facem în aproximativ 10 minute. Nu trebuie să știi nici măcar foarte multe texte de lege. Important e să știi cărei instituții să te adresezi. În ultimă instanță te adresezi Primarului general pentru că el este răspunzător pentru ceea ce se întâmplă în oraș. Dacă s-ar întâmpla asta din partea a sute de cetățeni cred că în acel moment ar exista cel puțin o neliniște în Primăria Capitalei și ar fi mai multă presiune pe constructori să își termine treaba la timp și responsabil. De fapt asta e problema numărul doi. E suficient să ne rupem acele zece minute să formulăm un mail în care primarul să știe că suntem profund nemulțumiți de ce se întâmplă în șantierul respectiv. 

Rep: Există în cadrul Primăriei Capitalei funcția de manager al orașului?

I.Z: Da, city managerul, care, printre altele, este chiar și în consiliul de administrație al uneia dintre companiile care administrează orașul.

Rep: Cât de vizibil este?

I.Z: Este foarte vizibil în ședințele Consiliului, ce-i drept. Vine și vorbește în numele multora dintre companiile municipale. City managerul ar fi trebuit să fie ceva mai vizibil în teren. Ar fi trebuit să știe cam tot ce se întâmplă într-un oraș. City managerul, cel puțin teoretic, ar trebui să fie mai tot timpul la pas prin București. Din păcate, din ce am observat, el este în aceeași paradigmă a funcționarului public care merge cu mașina prin oraș. Să nu ne așteptăm ca acest om să știe și să înțeleagă mai departe decât de niște vizite anunțate pe șantier.

Rep: S-a folosit foarte des pe perioada acestui mandat termenul de smart city. Gabriela Firea, primarul, l-a folosit de foarte multe ori, chiar dând de înțeles ca se fac pași ca

Bucureștiul să devină un oraș inteligent. Trăgând o linie, cât de aproape e capitala de acest concept?

I.Z: Suntem extrem de departe de a fi un smart city. Nu știu care e opusul ideii de smart city, însă, în acest moment, acest oraș este în continuare pe supraviețuire. În momentul în care ne chinuim să ne mișcăm dintr-un loc în altul, în condițiile în care poluarea este cum este, în condițiile în care în continuare stăm în trafic și nu avem infrastructură pentru transport alternativ, nu putem discuta absolut deloc de smart city. Este un oraș bolnav, în care oamenii pur și simplu se chinuie să supraviețuiască. Departe tare.