Cazul elevului bătut la ora de religie: Salvați Copiii sesizează Avocatul Poporului

sc.jpg

Image source: 
pixabay.com

Organizația Salvați Copiii a sesizat Avocatul Poporului, după ce un elev din județul Botoșani ar fi fost bătut la ora de religie, pentru că ar fi refuzat să se închine. Între timp Poliția și Inspectoratul Școlar au deschis anchete. Scopul sesizării este tocmai ca aceste cercetări să fie făcute transparent, spre binele copilului, explică George Roman, director de progrmae la Salvați Copiii. 

 

George Roman: Încercăm să atragem atenția asupra faptului că astfel de situații sunt grave și foarte serioase, astfel încât necesită și o monitorizare atentă din partea unei instituții independente cum este Avocatul poporului pentru ca noi să avem certitudinea că anchetele, mai ales cele realizate la nivelul școlilor sau de către inspectorul școlar județean, privesc cu obiectivitate toate aspectele abuzului comis asupra copilului. Avocatul poporului are capacitatea de a cere probe suplimentare sau de a verifica dacă ele sunt luate în considerare, aplicându-se cu prioritate interesul superior al copilului.

Reporter: Cum vă explicați dumneavoastră reacțiile de până acum din societate? Au fost inclusiv voci care au spus că până la urmă copilul era neastâmpărat, că era din cultul penticostal și că nu avea ce să caute acolo. 

G.R: Din păcate, majoritatea dezbaterilor din mediul online au ca rezultat minimizarea aspectului grav al unui abuz comis asupra copilului. Din experiență știm că multe dintre sesizările făcute de către părinți cu privire la abuzuri s-au terminat fără o soluție în favoarea copilului. În general, atenția se poartă asupra copilului, dar nu din perspectiva asupra protecției lui reale, ci mai degrabă din dorința de a scuza comportamentul adultului care ar fi depășit niște limite, dar sub o provocare directă din partea copilului. Îmi amintesc de cazul fetiței care a venit cu o rochiță cu flori și care a fost alungată din școală și trimisă singură pe câmp de către directoarea unei școli. Acea anchetă nu s-a soldat cu îndepărtarea cadrului didactic din școală. Predă în continuare. Un abuz evident asupra copilului nu a însemnat și aplicarea interesului superior al copilului și sancționarea celui vinovat.

Rep: Cât de amploare este acest fenomen al bullying-ului venit din partea profesorului, al dăscăului către elev? Cât de conștinetizat este acest bullying de către societate?

G.R: Conform cercetărilor noastre, 7% dintre elevi sunt agresați fizic de către educatori sau profesori, cu o frecvență dublă de apariție în mediul rural, 14% comparativ cu mediul urban. Ceea ce înseamnă că unul din șapte copii este victima unei violențe din partea cadrului didactic. Este o cifră îngrijorătoare.

Rep: Vorbiți strict de violență fizică sau și verbală?

G.R: De violență fizică, la care adăugăm și abuzurile emoționale la care este supus de multe ori elevul la clasă. Libertatea religioasă se poate manifesta în diferite moduri. Nu cred că vreun profesor de religie ar putea impune un rit sub amenințarea violenței. Niciun cadru didactic nu ar trebui să își piardă cumpătul numai pentru că copilul a ales într-un fel să îndeplinească o anumită activitate. Sunt situații de abuz care se petrec și în familie, cu repercusiuni asupra comportamentului copilului în școală. Dar, vorbind despre cazul din Botoșani, nu cred că are vreo importanță ce a ales copilul să facă la ora de religie, ci ar trebui ca toată atenția să fie concentrată pe presupusul abuzator. Acolo s-au încălcat niște limite dincolo de care niciun cadru didactic nu ar trebui să treacă. Orice forțare a copilului fără niciun sens, în mod irațional de a adopta un rit religios constituie un abuz, după părerea mea. În situația în care un copil nu permite unui cadru didactic să își desfășoare ora cum trebuie, el poate apela la conducerea școlii, poate chema părinții și poate suspenda pentru o anumită perioadă de timp, pentru câteva minute activitatea la clasă, astfel încât după aceea lucrurile se pot desfășura în mod normal. Dar în niciun caz nimănui nu îi este permis să apeleze la corecții fizice și de o astfel de natură la adresa unei elev, indiferent de comportamentul lui. 

Rep: Sunt convins că ați avut campanii pe partea aceasta de bullying din partea profesorilor. Cum receptează dascălii campaniile de tipul acesta?

G.R: În general ei sunt foarte deschiși la orice propunere de a facilita rezolvarea situațiilor dificile la clasă. Mulți dintre dascălii din România nu apelează la corecții fizice la adresa copiilor, însă e la fel de adevărat că modul în care este evaluat în acest moment personalul din școală nu este suficient de bun ca să îi putem depista pe cei care nu au ce căuta alături de copii, pe cei care practică diferite intimidări, amenințări hărțuiri la adresa elevilor, repetate și care, în final se soldează cu abuzuri emoționale asupra copiilor. Nu mai vorbim despre cei care comit abuzuri fizice sau abuzuri sexuale, care din capul locului, nu ar trebui să mai intre vreodată într-o unitate școlară.