România, gata să piardă sute de milioane de euro. Soarta spitalelor regionale, incertă

Situaţia celor trei spitale regionale care ar trebui construite din bani europeni nu este una „pe care ne-am fi dorit-o” – a transmis recent premierul Viorica Dăncilă, care lasă să se înțeleagă că România ar putea pierde 800 de milioane de euro, dezangajări  de fonduri europene din Programul Operațional Regional. 
Referitor la cele trei spitale ce urmau a fi construite la Iași, Craiova și Cluj, premierul Dăncilă a explicat că nu au fost trimise toate documentele la Bruxelles și că nici situația terenurilor nu este foarte clară. 

 

România și-a bătut joc de o oportunitate, consideră Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate publică. În situația actuală, sănătatea devine, din prioritate,  aproape o catastrofă a actualei guvernări, afirmă Sorin Pavleiu:

Sorin Paveliu: O dată ce a fost trimisă documentația, Comunitatea Europeană nu avea la dispoziție decât a aproba sau a resopinge actele. Dacă în momentul de față a apărut un blocaj, este foarte probabil că banii pentru aceste trei spitale s-au pierdut. Dacă este așa, este o veste foarte tristă. Este vorba despre o sumă foarte mare, de aproape o jumătate de miliard de euro care ar fi venit pentru aceste spitale. Acest fapt pune sub semnul întrebării dacă aceste spitale se vor mai realiza, cel puțin într-un viitor apropiat. Este o pierdere pentru toți pacienții din această țară, nu numai pentru cei din orașele respective.

Reporter: În total, coaliția de la guvernare anunța opt spitale regionale, acestea trei din bani europeni plus alte cinci din bugetul de stat. Mai e fezabil? Mai este aceasta o țintă realizabilă?

S.P: În opinia mea mea, aceste spitale nu se mai pot realiza, în orice caz, nu în exercițiul bugetar până la terminarea acestui ciclu de până în 2020. Sumele pe care le necesită aceste spitale sunt foarte mari. Nu există niciun eveniment financiar care să suporte cheltuieli de o astfel de mărime. Pe de altă parte, proiectul existent în programul de guvernare referitor la Fondul Suveran de Investiții, deocamdată nu s-a mișcat. Aceasta demonstrează că nu este un proiect care se poate împlini. Am rezerve că fezabil.

Rep: Un spital, în sine, este o investiție sau nu?

S.P: Tocmai aceasta este ideea. Fondul Suveran de Investiții ar trebui să fie un fond pentru investiții. Altfel spus, iei niște bani de la niște firme rentabile, investești în ceva, urmând ca într-o plajă de timp să îți reinvestești banii. În mod categoric, din investiția în spitale noi, deși necesare, nu poate recupera banii, în orice caz, nu făcând investiții de ordinul a zece miliarde dintr-un fond total de treizeci de miliarde de euro. E un program faraonic făcut să câștige imagine.

Rep: Atunci, ce faci, ca stat? Ai nevoie de spitale regionale. Cum procedezi? De unde iei banii?

S.P: Am rezerve asupra viziunii spitalelor regionale. Nu cred că există o viziune suficient de coerentă în momentul de față care să demonstreze că avem nevoie de astfel de spitale regionale. Nevoile nu sunt legate numai de niște spitale regionale, ci sunt nevoi legate de toate spitalele din România, ceea ce, evident, înseamnă că dacă îți bagi toți banii în spitale mari și foarte scumpe, în cealaltă parte nu mai poți băga nimic.

Rep: Concret, ajutați-mă să înțeleg cum priviți dumneavoastră lucrurile. Cum ar trebui procedat? Să se modernizeze structura deja existentă?

S.P: În opinia mea, ministrul sănătății are două variabile de care trebuie să țină neapărat cont. Una dintre aceste variabile este semnalul de presă permanent pe care îl primește referitor la unele spitale care se află în vădită insuficiență din punctul de vedere al calității. Trebuie să vedem dacă aceste spitale pot fi aduse la un nivel de funcționare. Dar are ceva mult mai la îndemână. Este vorba de instrumentul acreditării spitalelor. Spunem că avem o instituție care face acreditarea spitalelor, iar documentele, evaluări ce sunt terminate nu arată deloc o stare pozitivă. Altfel spus, avem o armată de spitale care au fost controlate, care nu sunt acreditabile și pentru care cineva trebuie să ia măsuri de îndată. Din păcate, aceste date nu sunt publice, iar când sunt publice, sunt coafate, sunt ascunse.

 

Rep: Noi nu reușim să trimitem toate documentele la Bruxelles. Nu reușim să clarificăm situația terenurilor unde ar urma să se construiască spitale regionale, deși o decretăm drept prioritate. Cum vă explicați bâlbele acestea și stângăciile dintr-un proiect vital, până la urmă?

 

S.P: Partidul de guvernământ poartă o responsabilitate grea în privința acestor spitale. Trimiterea documentație referitoare la cele trei spitale la Bruxelles presupunea existența terenurilor și rezolvarea definitivă, finală a transferului de proprietate și a localizării acestora. Dacă acum s-a constatat că aceste decizii preliminare nu erau finalizate, înseamnă că, pur și simplu și-au bătut joc și de ofertă și de bani și de oportunitate, în condițiile în care banii nu au fost oferiți de Comunitatea Europeană pentru a face trei spitale, ci a fost cerința României și includerea în proiectul de finanțare și, ulterior, în actualul exercițiu financiar să se aloce bani pentru aceste trei spitale. Îmi pare foarte rău că se întâmplă acest lucru pentru că banii alocați pentru sănătate au fost relativ puțini. Aproape jumătate de ei s-au și pierdut. Se pare că sănătatea, din prioritate, devine aproape o catastrofă a guvernării actuale. Îmi pare rău că se întâmplă așa.

Ascultă AICI interviul integral: