Centrul FILIA: Sunt necesare pedepse mai mari pentru agresorii domestici

femeeei.jpg

Image source: 
Facebook / FILIA

Peste 3.000 de ordine de protecție au fost emise anul trecut, iar dintre acestea mai bine de un sfert nu au fost respectate, a declarat  Carmen Dan la finalul audierii sale în Comisia de specialitate a Parlamentului. Ministrul propus să continue la Interne a precizat că sunt căutate soluţii pentru ca brăţările de protecţie să poată fi folosite şi în cazuri de violenţă în familie.

„Sunt femeie şi reacţionez când avem situaţii în care se vorbeşte despre violenţa în familie. Suntem în faza de finalizare a unei discuţii legislative şi discutăm cu toţi factorii, printre care şi ministerul Justiţiei şi ministerul Muncii, prin Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse. Sunt câteva propuneri care privesc amendarea legislaţiei privind posibilitatea emiterii uni ordin provizoriu de către poliţist”, a declarat Carmen Dan.

Precizările vin în contextul în care o femeie, directoare a unei grădiniţe din Capitală, a fost înjunghiată mortal vineri de soţul său. Victima obținuse în instanță un ordin de protecție.

Esențial este modul în care este implementat acest ordin, explică la RFI Andreea Bragă, director executiv la Centrul Filia, organizație non-profit care luptă împotriva inegalităților de gen:

Ordinul de protecție este o măsură necesară. Însă felul în care este implementat ordinul de protecție, felul în care este monitorizat, dacă este monitorizat, - acolo este problema pe care o avem.

În cadrul crimelor recente care au avut loc, în care două femei au fost ucise, în cazul Nicolaetei Botan – a fost ucisă având ordin de protecție – întrebarea este: cine este responsabil pentru moartea victimei? A fost monitorizat acel ordin de protecție cum trebuia, a fost chemat agresorul la secția de poliție pentru a fi întrebat dacă rspectă ordinul de protecție, s-au luat toate măsurile pentru siguranța victimei?

Încălcarea unei hotărâri judecătorești, cum este ordinul de protecție, se pedepsește cu închisoarea între o lună și un an. De multe ori, fiind prevăzute aceste pedepse foarte mici, agresorul primește cel mult pedeapsa cu închisoare, fără executare.Tocmai de aceea sunt necesare măsuri mai drastice, pedepse mai mari pentru agresorii domestici pentru a arăta că noi ca stat, ca cetățeni, nu acceptăm violența în familie”, explică Andreea Bragă.

Suntem departe de a vedea un număr de agresori condamnați pentru fapte de violență și asta din cauză că, în continuare, este privită ca o problemă privată, care nu ar trebui să reprezinte o prioritate pe agenda politicienilor. Cu toate acestea vedem însă femei care au plângeri depuse la poliție și sunt ucise acasă, vedem femei care au ordin de protecție și totuși sunt ucise. În ceea ce privește ordinul de restricție provizoriu, care ar putea fi eliberat de polițiști, măsura e necesară. O arată cifrele. Anul trecut au fost 30.000 de plângeri pentru loviri și alte violențe, iar numărul cererilor de protecție a fost de 5000. E clar că nu toate femeile se adresează instanței pentru a solicita acest ordin de protecție.

Ordinul de protecție provizoriu ar fi o măsură de siguranță care să apară imediat după agresiune. Neavând acest instrument, în acest moment sunt situații în care victimele au nenumărate plângeri la poliție, sunt femei care nu ajung în instanță, sunt femei care poate nici nu știu ce să facă pentru a cere un ordin de protecție, iar polițistul ar putea face această diferență”, mai spune Andreea Bragă.

UPDATE: 88 de ONG-uri, grupuri informale și cabinete profesionale au trimis o scrisoare deschisă prin care îi cer premierului Viorica Dăncilă să adopte de urgență măsuri de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și să deblocheze proiectul Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, îi mai solicită Vioricăi Dăncilă publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție.

Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? se întreabă semnatarii scrisorii deschise.

Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise, se mai arată în comunicat.

Deși ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, Poliția Română transmitea ONG-urilor în august 2017 că: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”

ONG-urile mai cer reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent.

Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă, susțin semnatarii scrisorii.

 

“În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie.

 La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.

 

ONG-urile  au lansat și o petiție de susținere a solicitărilor exprimate în scrisoarea deschisă: https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/solicitam-adoptarea-de-urgenta-a-unor-masuri-pentru-siguranta-victimelor-violentei-in-familie

Andreea Bragă, director executiv la Centrul FILIA