Belgia în sufletul UE: ce înseamnă aceasta?

Belgia, micul regat trilingv situat în inima UE, este principala gazdă a instituţiilor europene. Ţara fondatoare a proiectului comunitar, Belgia este considerată şi foarte eurofilă , spiritul comunitar al belgienilor este adesea citat ca exemplu. Dar sînt oare belgienii cu mult mai familiarizaţi cu afacerile europene faţă de cetăţenii din alte state?

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Belgia este o ţară mică dar suficient de eterogenă pentru a avea impresia că de la un oraş la altul, de la o regiune la alta, se schimbă nu doar peisajul, ci şi mentalităţile.

S-ar zice că per total,  belgienii nu sănt interesaţi de afacerile europene mai mult decât alţi cetăţeni europeni.

Dar de fapt, Belgia iubeşte Europa şi iată de ce. Zilele trecute, candidatul liberalilor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Guy Verhofstadt, explica faptul că Belgia s-a săturat de propriile-i certuri politice între Flandra şi Wallonia ca şi de războaiele făcute de marile puteri ale Europei.

"De asta iubim Europa, fiindca vrem pace", explică el.

Dar există şi un alt motiv pentru a fi proeuropean în Belgia, un  motiv financiar: profitul statului de pe urma chiriilor europene şi profitul, mai mic, al individului, care face afaceri graţie UE.

Belgia este beneficiar net al fondurilor europene, întrucât ea plăteşte peste cinci miliarde de euro bugetului comunitar , dar dacă însumăm beneficiile de pe urma instituţiilor europene din Bruxelles, ea primeşte înapoi cu 1.7 miliarde mai mult decât dă.

Vorbim aici despre plata chiriilor la cele peste 70 de clădiri care adăpostesc institutţile ca atare, cheltuielile aferente UE şi grupul masiv de lobbyşti, firme, întreprinderi de media, etc, care au fost atrase în Bruxelles de activităţile UE.

Pe scurt, numai din partea administrativă, Belgia câstigă de pe urma Europei mai mult decât de pe urma subvenţiilor pentru agricultură, în condiţiile în care agricultorii belgieni au acum subvenţiile cele mai mari din întreaga UE.

Apoi există beneficiul individual.

La  Bruxelles, cei mai interesaţi de "afacerile europene" sînt cei care închiriază la preţuri deloc modice apartamente şi case în zona cartierului european.

Belgienii ei înşişi sînt greu de găsit în acest spaţiu vast rezervat Europei în Bruxelles, majoritatea celor care locuiesc în zona Schuman şi în aşa numitele  comune  Etterbeek şi Woluwe Saint Lambert sînt funcţionari europeni, funcţionari NATO şi ziarişti veniţi din toate colţurile Europei.

Proprietarul belgian se intersează doar de un lucru când pune un bun imobiliar pe piaţă: cel interesat să închirizeze "lucrează la Europa"? Greu de ştiut ce înţeleg oamenii prin Europa, care ar putea fi Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul de miniştrii sau Comitetul regiunilor sau, de ce nu? Comitetul economic şi social.

Europa este un termen generic pentru a defini suta de clădiri care a crescut în Bruxelles în ultimii cincizeci de ani şi care adăposteşte funcţionari gras plătiţi.

Dar interesul pentru UE ca atare  îl găsim la majoritatea politicienilor  şi la funcţionarii belgieni care "lucrează la Europa". Aceştia, în număr de câteva mii, nu sînt însă nici vizibili şi nici uniţi între ei.

Toate celelate nationalităţi, cu excepţia românilor şi a belgienilor, funcţionează pe logica clanurilor şi a grupurilor de presiune: se ajută, se informează, se trag unul pe celălalt. Belgienii nu o fac întrucât, fiind ei grupul cel mai numeros din toată funcţionărimea, li se pare indecent să se mai şi ajute între ei.

Apoi, nu trebuie crezut că dacă ţara este eurofilă, gazda instituţiilor europene şi stat fondator, politicienii săi sînt mai avertizaţi sau mai oneşti faţă de UE.

Nu mai departe de duminică 18 mai, aflată în plină campanie electorală , fosta ministră federală socialistă Marie Arena propovăduia modificarea, în favoarea Belgiei, a directivei europene a muncitorilor detaşaţi.

Ce nu spunea ea, este ca această directivă din 1996  a fost deja modificată în această iarnă şi ea mai trebuie doar aplicată de statele membre. Dar, ca politician, nu te costă nimic să foloseşti informaţiile despre UE aşa cum îţi convine.

Acestea fiind zise, Belgia rămâne totuşi unul din pilonii Europei unite. Stat mic, dar dedicat cauzei,  ţară stabilă în ciuda numeroaselor sale crize politice şi comunitare, Belgia a dat Europei oameni de vază ca părinţii fondatori Paul-Henri Spaak, Jean Rey, Jean-Charles Snoy.

Lor li s-au adăugat apoi foşti patru prim miniştrii care au deţinut sau deţin funcţii importante la nivel comunitar, ca  Wilfried Martens, Jean-Luc Dehaene, Guy Verhostadt şi Herman Van Rompuy.

Material realizat de corespondenta RFI la Bruxelles Mihaela Gherghişan
1619

Facebook comments