Acum un an, Franţa intra în prima carantină (Galerie FOTO)

arc.jpg

Place de l'Etoile (Arcul de Triumf); fotograful a traversat piata pe jos, pentru prima datà în viata lui. 17 martie 2020.
Place de l'Etoile (Arcul de Triumf); fotograful a traversat piata pe jos, pentru prima datà în viata lui. 17 martie 2020.
Image source: 
Vasile Damian

Acum un an, în data de 17 martie 2020, francezii intrau pentru prima dată în carantină din cauza epidemiei de Covid. Intre timp, au avut parte şi de a doua izolare în case, în toamna anului trecut. Tinând cont de situaţia epidemiologică actuală, este foarte probabil ca o parte dintre francezi – parizienii şi cei din regiunea capitalei – să fie constrânşi la o a treia carantină.

Acum exact un an, 67 de milioane de francezi erau forţaţi să rămână în case. Decizia, anunţată pe un ton solemn de preşedintele Emmanuel Macron – «Franţa este în război contra unui duşman invizibil, insesizabil dar care progresează» - în seara de 16 martie, declaraţie urmărită de 35 de milioane de compatrioţi, era destinată să limiteze propagarea noului coronavirus. Până în ziua respectivă, Franţa înregistrase déjà 127 de morţi; azi ea deplânge peste 90.000.

Bazilica Sacré-Coeur, închisà si fàrà niciun turist primprejur (Foto: Vasile Damian)

Carantina decisă de autorităţi a intrat în vigoare a doua zi, în ziua de 17 martie la ora 12. Iniţial, măsura constrângătoare trebuia să dureze 4 săptămâni. In cele din urmă, francezii vor ieşi liberi din case de abia după 55 de zile de izolare.

Obloane trase jos pe bulevardul Magenta. Numai comerturile esentiale au fost deschise la prima carantinà. (Foto: Vasile Damian)

Timp de aproape două luni deci, cuvântul de ordine a fost «Rămâneţi acasă». Francezii nu au mai avut voie să iasă de la domiciliu decât maximum o oră pe zi, nu la mai mult de un kilometru de casă şi doar pentru motive bine întemeiate: cumpărături de produse de primă necesitate, consultaţie medicală, plimbat animalul de companie sau sport în aer liber. Puţinii care mai putea merge la lucru, aveau nevoie de o adeverinţă de la angajator. Toţi cei care încălcau aceste regului erau pasibili cu o amendă de 135 de euro. Pentru a impune respectarea dispozitivului au fost mobilizaţi circa 100.000 de poliţişti şi jandarmi în toată tara.

Echipaj de politie pe Champs-de-Mars/Tour Eiffel în dupà-amiaza de 17 martie 2020. (Foto: Vasile Damian)

In ciuda recomandărilor făcute de autorităţi, în dimineaţa de 17 martie, milioane de citadini s-au înghesuit în gări şi trenuri pentru a se adăposti în casele de vacanţă – de la ţară, munte sau mare – pentru a petrece o carantină în condiţii mai bune decât între patru pereţi la oraş. Potrivit unui studiu realizate de operatorul de telefonie Orange pe baza datelor telefonice, aproape 20% din locuitorii Parisului şi regiunii capitalei au părăsit zona în săptămâna premergătoare carantinei.

Subteran metrou-tren, Gara de nord, una dintre cele mai aglomerate din Europa. (Foto: Vasile Damian)

Rezultatul acesti fugi s-a putut vedea în fotografiile Parisului. Un oraş pustiu, fără maşini şi pietoni, cu magazinele închise – cu excepţia celor de primă necesitate. Imagini de apocalipsă, o capitală ireală – comparaţiile nu au lipsit pentru a descrie Parisul acelor timpuri. In paralel, o serie de produse de bază – paste, hârti igienică, orez şi săpun – au dispărut din raioanele supermarketurilor.

Coadà în fata unui supermarket. (Foto: Vasile Damian)

Distantarea fizicà, inclusiv în magazine, s-a impus de la bun început, chiar si în timpul carantinei. (Foto: Vasile Damian)

Intre timp, interiorul apartamentelor celor rămaşi acasă, pe baricade, avea să se schimbe şi el repede. Puţin obişnuiţi până atunci cu telemunca, francezii şi în particular parizienii şi-au transformat domiciliul - sau cel puţin o parte din acesta - în birou. Un sfert din populaţia activă a Franţei a lucrat de la distanţă, restul a mai mers la serviciu dar foarte mulţi au trecut în şomaj tehnic.

Place de la Bastille cu opera în dreapta. (Foto: Vasile Damian)

Pentru familii, lucurile au fost complicate şi din cauza faptului că şcolile şi universităţile au fost atunci şi ele închise. Mulţi copii şi studenţi şi-au continuat însă cursurile online. O parte dintre ei, greu de evaluat, a pierdut însă firul treptat, a rămas în urmă cu lecţiile sau cursurile.

Piata din fata Primàriei Parisului, pustie. (Foto: Vasile Damian).

In fine, tot acum un an, se impuneau şi aplauzele de la geamuri şi balcoane, în fiecare seară la ora 8, pentru personalul medico-sanitar. Un obicei pierdut între timp…

Rue de Rivoli (Foto: Vasile Damian)

55 de zile aşadar după impunerea carantinei, pe data de 10 mai, francezi recapătau dreptul de a ieşi din case. Copii reluau şi ei drumul şcolilor dar rămâneau în vigoare multe restricţii. In ciuda acestor precauţii şi în absenţa unei alternative – vaccinurile – autorităţile au impus o nouă carantină, între 28 octobrie şi 15 decembrie.

Curtea din fata muzeului Luvru. (Foto: Vasile Damian)

Patru luni după această a doua experienţă – mai puţin traumatizantă, în particular pentru că şcolile au rămas deschise – şi în ciuda procesului de vaccinare lansat în ianuarie dar încă prea lent, o parte dintre francezi, în particlar parizienii şi cei care trăiesc în jurul capitalei, vor cunoaşte, probabil începând din acest week-end o nouă carantină, cel puţin la sfârşit de săptămână, în cel mai rău caz, 7 zile zile din 7.

Place de la Concorde. (Foto: Vasile Damian)

 
Acum un an, Franţa intra în prima carantină (FOTO)