Plocon de la Cioloş către Iohannis: Spionii militari, sub control prezidenţial (Evenimentul Zilei)

ciolo.jpg

Sursa imaginii: 
presidency.ro

Fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă (Adevărul); Rețeaua lui Prună leagă toate instituțiile de forță ale justiției (Jurnalul Național); Miza bugetului pe 2017: păstrarea sau eliminarea reducerilor fiscale prevăzute de la 1 ianuarie (Ziarul Financiar)

Plocon de la Cioloş către Iohannis: Spionii militari, sub control prezidenţial (Evenimentul Zilei)

Președintele va controla SRI, SIE, SPP, STS și DGIA. Ultima structură se va ocupa, printre altele, de domeniul apărării cibernetice. Potrivit unui proiect de lege aprobat de către Executiv, președintele României, Klaus Iohannis, va numi șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), structură din cadrul MApN. Principalul rol al DGIA este obţinerea de informaţii în domeniul militar. De facto, Iohannis va controla SRI, SIE, SPP, STS şi DGIA, ai căror directori sunt fie propuşi, fie numiţi de el. Singura direcţie secretă unde, legal, şeful statului nu intervine în procesul de numire este DIPI, unitatea Ministerului de Interne. Şeful DIPI este numit de premier. În prezent, potrivit legii 346 din 2006 privind organizarea MApN, şeful DGIA este numit de către ministrul Apărării, cu aprobarea CSAT. Comunicatul de presă emis de Guvern după adoptarea în şedinţa de miercuri a modificărilor la această lege omite să menţioneze schimbările referitoare la DGIA. Nici în expunerea de motive la proiect nu este explicată decizia. Și Victor Ponta a încercat să-și subordoneze direcția de informații a MApN, pe vremea când era premier. Cei care s-au opus vehement au fost liberalii.

 

Fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă (Adevărul)

Laura Codruţa Kovesi cere sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Gabriel Oprea pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Această acuzaţie vine pe fondul tragediei petrecute în seara de 20 octombrie 2015 când, în jurul orei 19, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină a fost implicat într-un accident de circulație în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.

Tot Adevărul semnalează și solicitarea DNA privind începerea urmării penale a ministrului de Interne, Petre Tobă. Demnitarul şi-a înaintat demisia, iar premierul Cioloş a acceptat-o. Procurorii DNA spun că ministrul ar fi refuzat declasificarea unor acte importante, privind cheltuirea fondurilor operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.

Nici copiii nu scapă de furia lui Erdogan (România Liberă)

Politica președintelui Turciei de pedepsire a celor considerați vinovați de tentativa de puci din iulie afectează și copiii turci care studiază în țara noastră. În ultima lună presiuni puternice atât dinspre Ambasada Turciei la București cât și dinspre unii oameni de afaceri turci, au făcut ca zeci de părinți să-și mute copiii din școlile ”Lumina”, despre care ambasadorul Osman Koray Ertaș a declarat că ar fi finanțate de teroriști. Este vorba despre instituții de învățământ din România, unde studiază aproape 4000 de elevi, peste 90% din ei fiind români.

Rețeaua lui Prună leagă toate instituțiile de forță ale justiției (Jurnalul Național)

Ministerul justiției va cumpăra sisteme informatice pentru interconectarea tuturor instanțelor, parchetelor, a CSM și Inspecției Judiciare și a Administrației Naționale a penitenciarelor. Costul: peste două milioane de euro, finanțare asigurată prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014. Societatea căreia i-a fost atribuit contractul s-a aflat de trei ori la rând în administrarea Fiscului ...

 

Miza bugetului pe 2017: păstrarea sau eliminarea reducerilor fiscale prevăzute de la 1 ianuarie (Ziarul Financiar)

Legea bugetului pe 2017 ridică în faţa viitoarei guvernări următoarea sfidare: reducerile de taxe operate în 2015 şi 2016 vor împinge deficitul bugetar în acest an la 3% din PIB. Codul fiscal în vigoare prevede, de la 1 ianuarie 2017, noi reduceri de impozite (eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi la carburanţi, reducerea TVA de la 20% la 19%). Toate acestea vor conduce, în opinia multora dintre economişti la majorarea deficitului bugetar dincolo de limita de 3% din PIB - până la 3,8% din PIB, potrivit raportului pentru România al Comisiei Europene. Există soluţii pentru evitarea acestei situaţii? Dacă veniturile statului ar creşte ca Făt-Frumos, nu ar fi o problemă. Dar toate prognozele arată că situaţia de graţie din acest an – un avans de 5% al economiei – ar urma să se reducă anul viitor. Mai mult, consumul a crescut puternic în 2015, cu 20% în medie pe fondul reducerii TVA şi al majorărilor de salarii, dar oferta internă nu face faţă şi, astfel, importurile cresc puternic şi pun în pericol echilibrele macro.