Parada ipocriţilor. Cum au contaminat politicienii marşul solidarităţii din Paris (Adevărul)

Cum vrea François Hollande să urce în sondaje pe cadavrele lăsate în urmă de o tragedie (Evenimentul Zilei) - Cum se va schimba Europa după atacurile de la Paris (România Liberă) - Vânătoarea de taină a baronilor PSD (Gândul)

Parada ipocriţilor. Cum au contaminat politicienii marşul solidarităţii din Paris (Adevărul)

Pe cât de înălţător s-a vrut a fi, pe atât de ironic-revoltător a fost, exclusiv în dimensiunea sa politică, acest marş simbolic al solidarităţii din Paris, scrie Liviu Iolu în Adevărul. Sigur, politicienii n-au stat în prima linie a marşului de duminică (ăsta chiar ar fi fost un scandal), dar prezenţa lor a fost de ajuns pentru a contamina o manifestaţie sublimă prin diversitatea cetăţenilor normali care au onorat-o.
Cine erau cei cu care dădea mâna François Hollande şi cu care preşedintele Franţei a mers pe străzile Parisului în sprijinul libertăţii?
Premierul turc Ahmet Davutoğlu (n-a trecut luna de când o întreagă redacţie a fost arestată la Istanbul),  premierul Ungariei Viktor Orban (taxează internetul, calcă opoziţia şi ONG-urile pe cap şi trimite inspecţii fiscale la media critică), Serghei Lavrov, trimisul lui Putin (remember Anna Politkovskaia?) etc. Practic, politicieni care acasă la ei sugrumă libertatea de exprimare  s-au infiltrat într-o manifestaţie pe care puteau să o ocolească şi nu se supăra nimeni, nu să o contamineze cu spiritul lor de autocraţi constipaţi.

Cum vrea François Hollande să urce în sondaje pe cadavrele lăsate în urmă de o tragedie (Evenimentul Zilei)

Marșul a fost organizat la inițiativa mai multor partide de Stînga în frunte cu Partidul Socialist. Aceste partide dețin  Guvernul și Președinția în Franța, notează jurnalistul Ion Cristoiu în editorial. Drept urmare, nu greșim atrăgînd atenția că am avut de a face cu o Manifestare de stradă inițiată și organizată chiar de François Hollande .
Miercuri, 7 ianuarie 2015, cu tot Vigipirate-ul, doi tineri înarmaţi cu kalaşnikoave au intrat într-o clădire din centrul Parisului, au ucis 10 ziarişti şi doi poliţişti după care au ieşit, s-au urcat în maşină şi au fost lichidaţi vineri seara. Cei doi erau cunoscuţi de serviciile secrete, de Poliţie, ca inşi care au legătură cu grupurile radicale. Cei de la Charlie Hebdo erau, în astfel de situaţii, ţinte sigure.
Şi atunci cum a fost posibil atentatul?
Sînt două răspunsuri posibile:
1) Autorităţile au eşuat lamentabil în îndeplinirea datoriei lor principale.
2) Autorităţile au fost complice la asasinat.
Dacă socotim nebunia declanşată între 7 ianuarie şi 9 ianuarie 2015 numai şi numai pentru ca statul francez n-a reuşit să dea siguranţă cetățenilor săi, Franţa nu de marşuri avea nevoie, ci de demisii. De demisia Guvernului francez, în primul rînd.

Cum se va schimba Europa după atacurile de la Paris (România Liberă)

Atacurile teroriste de la Paris au scos la lumină defecţiuni grave în sistemul de securitate al Franţei, unul considerat a fi până acum unul dintre cele mai eficiente din Europa şi din lume. Măsurile care vor fi luate atât în domeniul securităţii dar şi în plan politic şi cultural vor modela viitorul libertăţilor fundamentale în Europa. O primă victimă pare să fie libertatea de mişcare în măsura în care au apărut deja voci care cer modificarea Tratatului Schengen.

Dreptul la viaţă şi dreptul să nu-şi bage nimeni nasu-n ea (Gândul)

Erijat în purtător de cuvânt al instituţiilor de siguranţă naţională, procurorul general, Tiberiu Niţu, ne-a comunicat, pe fondul tirurilor de la Paris, că propria viaţă nu ne mai aparţine. Cu acetse cuvinte îşi începe editorialul Rodica Ciobanu.
„Între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles, alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale bineînţeles şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare”, declara şeful Parchetului General. Va fi având dl Tiberiu Niţu intenţii bune, dar are şi erori de judecată. Dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată nu se exclud reciproc, ci merg foarte bine împreună. Argumentele în Gândul.

Vânătoarea de taină a baronilor PSD (Gândul)

Întâlnire de taină convocată de Victor Ponta şi Liviu Dragnea. În jur de 20 de şefi de organizaţii au participat la sfârşitul săptămânii trecute, la o „informală” desfăşurată într-o vilă de pe un domeniu de vânătoare din Teleorman. Cu partidul încă sub impactul pierderii alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta şi Liviu Dragnea fac calculele pentru congresul extraordinar din martie, punând pe masă toate scenariile, în contextul în care s-au anunţat deja mai multe platforme în partid, iar, dintre excluşii intempestiv în noiembrie, Marian Vanghelie vorbeste deja despre apusul epocii Ponta-Dragnea. Nici în privinţa relaţiilor din Coaliţie lucrurile nu mai sunt la fel de clare. Deja la vârful PSD se iau în calcul posibile trădări, mai ales în contextul conflictului din PC, unde din închisoare Dan Voiculescu cere mazilirea lui Daniel Constantin. De asemenea, nu este exclusă o schimbare de macaz a celor de la UNPR. Printre şefii locali care au fost la discuţii se numără Marian Oprişan (Vrancea), Ion Prioteasa (Dolj), Titu Bojin (Timiş), Paul Stănescu (Olt), Dumitru Buzatu (Vaslui), Dragoş Benea (Bacău) sau Cătălin Nechifor (Suceava).

 

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu