Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


România are cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa. Ce becuri mai poţi stinge când nici măcar nu ai ce scoate din priză? (Ziarul Financiar)

consum_energie_zf.jpg

România are cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa.
România are cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa.
Sursa imaginii: 
site-ul Ziarului Financiar

Recensământ 2022: Birocrația a câștigat și de data aceasta. Statul și-a comandat un Recensământ, dar a uitat să-l achite (HotNews.ro) - Cine îl judecă și cine îl iartă pe Visarion Alexa (Dela0.ro) - În Viscri, satul schimbat în bine de noul rege Charles al III-lea, nu moartea reginei Elisabeta a II-a e breaking news, ci grijile legate de iarnă: „Ei cu treaba lor, noi cu treaba noastră!” (Libertatea)

România are cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa, de 2,4 ori sub cel al nemţilor. Ce becuri mai poţi stinge când nici măcar nu ai ce scoate din priză? (Ziarul Financiar)

Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima ţară la nivel european în ceea ce priveşte consumul de energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Acesta fiind contextul, propunerea Comisiei Europene de a scădea şi mai mult consumul devine aproape imposibil de aplicat.

Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajuns în România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizat însă că în ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare agresiv. Aceste explicaţii au rost în contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene (CE) de a trece cu bine iarna se numără şi indicaţia ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf. Astfel, statele membre va trebui să identifice 10 % din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul.

Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum, spune însă că acest propuneri nu sunt obligatorii şi procentele nu se vor aplica la fel pentru toate statele membre, fiecare ţară trebuind să îşi facă propriile calcule. Pentru România va fi ceva mai greu.

„Problema la noi este că nici măcar nu avem datele. Noi nu ştim cum se consumă energia în România. Avem acelaşi mod de producţie, cu unităţi foarte mari, apropiate de vechile foste unităţi industriale, în timp ce consumul nostru s-a mutat în zona urbană“, atrage atenţia Otilia Nuţu.

În România, în S1/2022, consumul de energie a scăzut oricum cu 5%, iar cel de gaze cu 13% din cauza impactului scumpirilor asupra industriei, scrie Ziarul Financiar.

 

Recensământ 2022: Birocrația a câștigat și de data aceasta. Statul și-a comandat un Recensământ, dar a uitat să-l achite / Când ar putea recezorii să-și primească banii (HotNews.ro)

Când Laura Abrudan a auzit că se caută recenzori pentru Recensământ și care urmau să fie și bine plătiți s-a bucurat teribil. Tocmai devenise șomeră iar un ban în plus era o gură de oxigen în vremurile astea cu scumpiri îngrozitoare. S-a interesat, a aflat că se poate câștiga și 9.000 de lei, așa că n-a mai stat pe gânduri. Acum regretă, întrucât nu e clar nici câți bani va lua și mai ales, când va fi plătită.

La redacția HotNews au sunat mai mulți recenzori, dar problemele reclamate au fost în linii mari aceleași.

Recensământul s-a încheiat acum 2 luni de zile, statul român s-a folosit de munca recenzorilor, dar nici până azi recenzorii nu știu:

Care e termenul de plată, ferm, asumat. Nu există ici măcar o estimare, iar contractele nu precizează nimic

Care e numărul de chestionare validate fiecărui recenzor astfel încât aceștia să știe pe ce bani se pot baza.

E greu de spus când se vor primi banii. Cel mai devreme, la sfârșitul anului, adică la 6 luni de la efectuarea muncii, ceea ce e inuman.

HotNews a stat de vorbă cu autoritățile implicate în procesul de recenzare a populației și locuințelor. Fiecare își are scuza lui, oarecum de înțeles. Dar când te uiți la tabloul general, realizezi că întreaga arhitectură a fost greșită.

Tehnic vorbind, recenzorii au fost angajați de către Primării, deci primăriile trebuie să achite nota de plată. Dar primăriile așteapta banii de la Ministerul Finanțelor. Care Minister al Finanțelor așteaptă unda verde de la Guvern.

 

Cine îl judecă și cine îl iartă pe Visarion Alexa (Dela0.ro)

Reacțiile la știrea reținerii lui Visarion Alexa pentru agresiune sexuală arată felul defect în care societatea se raportează încă la infracțiunile sexuale. Presupusul agresor poate fi un om cu o conduită ireproșabilă, în timp ce victima ar fi o femeie instabilă, posibil bolnavă psihic, în mod cert o ispită.

Preotul ortodox Visarion Alexa a fost reținut pentru agresiune sexuală și prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă. Judecătoria abilitată a respins cererea parchetului, dar a dispus totuși luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile, timp în care clericul BOR va fi supravegheat de poliție și va avea, printre altele, interdicția de a desfășura profesia de preot, scrie Dela0.ro.

Visarion Alexa este unul dintre principalii comunicatori ai Bisericii Ortodoxe. Strânge mii de aprecieri la postările de pe rețelele sociale, are de ani de zile o solidă prezență mediatică, e realizator de formate media, e invitat în emisiuni (inclusiv la difuzorii radio-TV publici), se fac emisiuni despre el.

 

În Viscri, satul schimbat în bine de noul rege Charles al III-lea, nu moartea reginei Elisabeta a II-a e breaking news, ci grijile legate de iarnă: „Ei cu treaba lor, noi cu treaba noastră!” (Libertatea)

După moartea reginei Elisabeta a II-a, la poarta casei cu nr. 163 din satul braşovean Viscri a fost prinsă o năframă neagră. Sub ea a fost lipit un mesaj de condoleanţe, cu litere albe pe negru, în română şi engleză. Turiştii străini întreabă curioşi ce înseamnă pânza aceea pusă la poartă. Află că e un obicei românesc, legat de casele unde a murit cineva de curând. Nu doar oamenii poartă doliu.

Casa de la nr. 163 este a noului rege Charles al III-lea, fost prinţ de Wales. Oamenii din sat îşi aduc aminte că în ea locuia o bătrânică, al cărei fiu se stabilise în Germania. După moartea mamei, fiul i-a donat casa Alteţei Regale, spun unii săteni. Alţii susţin că i-a vândut casa la preţul modic de 15.000 de euro.

Vizitele lui Charles în Viscri au schimbat cota în imobiliare a satului. Casele, construite în stil săsesc, arată ca nişte mici cetăţi, au grădini şi livezi în spate şi dependinţe solide. Oricare dintre ele poate deveni o pensiune agroturistică, fără mare efort de amenajare şi restaurare.

Înainte de venirea prinţului de Wales, o astfel de locuinţă costa cam 40.000 de euro. „Atât a dat vecinul meu, care e IT-ist, pe casa asta. Acum preţurile sunt peste 100.000 de euro”, spune doamna Viorica.

În jur de 400 de locuitori are satul, nu toţi permanenţi. Au apărut viscrenii de weekend. Strada Principală seamănă cu una din Bucureşti, după numărul de maşini parcate pe marginea ei.

Drumurile au fost parţial refăcute şi cam asta a fost marea schimbare pe care au resimţit-o sătenii, de când sunt vecini cu un cap încoronat.

Fundaţia patronată de noul rege a reuşit să ridice o staţie de epurare a apei prin metode ecologice. O instalaţie care a costat în jur de jumătate de milion de euro şi care a rezolvat o mare problemă pentru protejarea mediului şi a afacerilor din agroturism în Viscri. Tot ce a ţinut de autorităţile noastre – drumuri, reţele de apă şi canalizare, reţea de gaze – a fost făcut târziu şi de mântuială.

Citiți mai mult în Libertatea.

 

 
Revista presei românești - 19 septembrie 2022