Ministrul Apărării: România are nevoie de submarine, drone de luptă şi corvete pentru că Marea Neagră este plină de „rechini” (Adevărul)

vasile_dincu.jpg

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că România ar trebui să achiziţioneze submarine, avioane F-16, drone de luptă şi corvete multifuncţionale pentru că Marea Neagră s-a aglomerat şi este plină de „rechini”, dar şi pentru că este important „să ai lucrul tău”.
Sursa imaginii: 
Facebook/Vasile Dîncu

Inflația și ROBOR cresc, anunțând vremuri complicate. Cum să ne pregătim pentru ele (HotNews.ro) - CSM în faza Budă. Mizele unui mandat scurt, dar intens (SpotMedia) - De ce e România reticentă față de schimbarea în viteză a Constituției UE propusă de Macron și Ursula von der Leyen: pierderea dreptului de veto, teamă de derapajele populiste ale Parlamentului European și lipsa capacității administrative (G4Media.ro)

Ministrul Apărării: România are nevoie de submarine, drone de luptă şi corvete pentru că Marea Neagră este plină de „rechini” (Adevărul)

Militarii îşi doresc accelerarea unor programe de înzestrare a Armatei României şi alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare, în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Anunţul a fost făcut de ministrul Vasile Dîncu, care a făcut referire la programele de înzestrare cu avioane F-16 Fighting Falcon, drone de luptă, dar şi la controversata licitaţie pentru corvetele multifuncţionale. În plus, a readus în atenţie dotarea Forţelor Navale cu submarine.

„Delfinul”, singurul submersibil al Forţelor Navale, este inutilizabil acum. „«Delfinul» e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a declarat Vasile Dîncu. Ministrul Apărării a subliniat importanţa faptului de a avea „lucrul tău”. „Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează.(...) Reuşim, cu ajutorul străinilor, să avem un optim pentru apărare, însă este nevoie, cum spunem noi, ardelenii, să ai lucrul tău”, a declarat Dîncu.

Problema achiziţionării de submarine pentru Forţele Navale s-a pus în anul 2018, când experţii MApN au început să gândească un astfel de program de înzestrare şi să creioneze specificaţiile tehnice ale navelor. Atunci se discuta că ar fi necesare cel puţin trei astfel de nave, iar responsabilii Forţelor Navale au analizat ce tip de submarin este mai potrivit pentru România.

Din lipsa banilor, probabil, această analiză de piaţă realizată de experţii Forţelor Navale nu s-a concretizat într-o procedură de achiziţie, iar discuţiile au fost reluate numai în urma războiului din Ucraina.

Integral în Adevărul.

 

Inflația și ROBOR cresc, anunțând vremuri complicate. Cum să ne pregătim pentru ele (HotNews.ro)

Inflația se apropie de 14% și probabil vom vedea niveluri și mai ridicate în lunile următoare. ROBOR la 3 și 6 luni sunt pe un trend de creștere, afectând ratele la creditele pe care mulți dintre noi le au la bănci.

Vin vremuri complicate, cu prețuri mari și dobânzi în creștere. Cum ar trebui să ne pregătim pentru ele? Să ne mutăm creditele de pe ROBOR pe IRCC?

HotNews.ro propune o discuție cu Bogdan Neacșu, Președintele Consiliul Director al Asociația Română a Băncilor. Încercăm să spunem clienților să nu aibă așteptări că acel IRCC va fi înghețat, declară Neacșu.

 

CSM în faza Budă. Mizele unui mandat scurt, dar intens (SpotMedia)

CSM se reunește astăzi pentru alegerea unui nou președinte, după 4 luni și jumătate de interimat nelegal al fostului. Rezultatul e extrem de previzibil, dacă nu chiar deja cert, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Președinte CSM urmează să fie până la finalul anului, spun surse din sistem, alesul dnei Savonea, judecătorul ICCJ Marian Budă, la rândul domniei sale cu un mandat CSM sub semnul nelegalității. În mandatul dlui Budă urmează momente cheie pentru ca Lia Savonea să își conserve puterea și sub viitorul CSM.

Dl Marian Budă este perfect pentru Lia Savonea. Este membru al unei asociații antireformiste, antiDNA, AMR. Este mason, conform propriei declarații de interese - Loja regulară Constantin Brâncoveanu Craiova.

Pentru asemenea merite, nu numai că va rămâne în CSM până la finalul anului, dar va deveni chiar președinte CSM, ambele cu încălcarea legii.

Pe larg, pe SpotMedia.ro.

 

De ce e România reticentă față de schimbarea în viteză a Constituției UE propusă de Macron și Ursula von der Leyen: pierderea dreptului de veto, teamă de derapajele populiste ale Parlamentului European și lipsa capacității administrative (G4Media.ro)

România s-a alăturat luni seară, fără vreo dezbatere sau măcar comunicare publică internă, poziției exprimate de țările din Nordul și Estul UE prin care acestea respingeau ”încercările necugetate și premature de a lansa un proces de modificare a Tratatului UE”. O rară ocazie în care România a făcut figură aparte față de Franța și Germania, motoarele UE și principalii promotori ai unei eventuale modificări a Tratatului UE (practic, Constituția care guvernează Uniunea Europeană).

În cazul România, reticența față de schimbările propuse de Macron, Ursula von der Leyen și Parlamentul European vin pe următoarele paliere:

– renunțarea la regula unanimității, adică pierderea puterii veto-ului. România nu a utilizat și nici nu a amenințat vreodată în mod serios să deraieze o politică europană esențială, așa cum o fac uneori Ungaria sau Polonia. În schimb, Bucureștiul știe că instrumentul numit drept de veto în Consiliul UE poate fi util în chestiuni precum politicile față de Republica Moldova sau Serbia, dar și pentru a bloca o eventuală uniformizare a fiscalității la nivel UE, ceea ce clasa politică din România consideră nesustenabil. Practic, pierderea dreptului la veto ar însemna o cedare de suveranitate.

– lipsa capacității administrative. Pentru România, un asemenea efort ar fi acum o pălărie prea mare. Procedura de modificare a Tratatului UE este una extrem de complicată, cu mii de discuții și negocieri pe toate palierele politice. Cum capacitatea administrativă a statului român e oricum diminuată semnificativ de starea precară a instituțiilor minate de angajări pe criterii politice, o nouă sarcină de acest gen pusă în cârca aparatului de stat îl va cocoșa.

– declanșarea unei noi crize, de data asta politică, ce s-ar suprapune peste crizele provocate de război și criza economică post-covid. Pentru orice stat din UE, cu atât mai mult pentru unul slab echipat, precum România, așa ceva e aproape imposibil de gestionat. Cu atât mai mult în prezența unui partid populist, anti-european și extremist ca AUR, care abia așteaptă discuții despre presupuse cedări de suveranitate.

Citiți mai mult pe pagina G4Media.ro.

 

 
Revista presei românești - 12 mai 2022