Cine ne apără de ruşi (Adevărul)

aparare.png

49 de avioane de luptă aliate moderne apără cerul României în prezent.
Sursa imaginii: 
Bogdan Pantilimon, Statul Major al Forţelor Aeriene

Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I) (G4Media.ro) - Statul scoate un miliard de euro dividende din companiile sale (CursDeGuvernare) - EXCLUSIV | Robert Negoiță, urmărit penal pentru omor din culpă, în dosarul accidentului de la Biblioteca Națională (Buletin de București) - Despre smerenie și curaj la Gala Gopo (Libertatea)

Cine ne apără de ruşi (Adevărul)

Preşedintele a informat Parlamentul că a aprobat sporirea trupelor aliate aflate în România. Astfel, cei 40.000 de militari ai Forţei de Răspuns Rapid a NATO pot intra oricând la nevoie în România. În acelaşi timp, în Marea Neagră va mai fi dislocată o grupare navală din cadrul grupării permanente de luptă a NATO, dar şi mai multe aeronave americane şi elicoptere britanice.

Iohannis a mărturisit şi faptul că a autorizat funcţionarea unor unităţi de informaţii şi supraveghere americane la graniţa cu Ucraina În contextul războiului din Ucraina, Parlamentul a luat act de informarea preşedintelui Klaus Iohannis despre dislocarea de trupe NATO suplimentare în România. Este vorba de forţe aeriene şi terestre cu mare putere de lovire care au un rol de descurajare, dar şi de unităţi specializate în culegerea de informaţii.

49 de avioane de luptă aliate moderne apără cerul României în prezent.

Până la începerea războiului din Ucraina, în România erau deja dislocaţi aproximativ 1.000 de militari americani în baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Aceştia sunt organizaţi într-un grup de luptă, cu mijloace blindate şi chiar elicoptere de atac şi transport. În plus, mai existau un număr neprecizat de militari care operează dronele MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii şi în jur de 200 de specialişti care asistă scutul antibalistic de la Deveselu.

Pe larg în Adevărul.

 

Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I) (G4Media.ro)

Ultimele numiri controversate în instituții cheie efectuate luni aduc din nou în discuție subiectul populării statului român la vârf cu personaje mediocre, cu impostori sau oameni nepotriviți, vulnerabili și manevrabili.

Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem sau instalarea în funcția de ministru al digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.

Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.

Președintele însuși nu a bifat nici o mare realizare în cei șapte ani de mandat. A câștigat alegerile cu discursul pro-justiție, dar oamenii instalați de el la șefia marilor parchete în urmă cu doi ani nu au performat. A promis România Educată, dar a promovat constant mari plagiatori, în frunte cu premierul.

Integral pe G4Media.ro.

 

Statul scoate un miliard de euro dividende din companiile sale (CursDeGuvernare)

Statul va încasa dividende de 5 miliarde de lei în 2022 din profiturile pe anul trecut ale celor mai mari companii ale sale (sau la care mai are un pachet semnificativ) și, în unele cazuri, și din rezervele anilor trecuți.

Statul este acționar majoritar sau se numără printre cei mai mari la marile companii energetice ale României și va profita, odată cu acestea, de scumpirea accelerată a energiei de anul trecut.

Astfel, mai mult de jumătate din totalul dividendelor pe care le va încasa statul, adică 2,836 miliarde de lei, vor veni din profitul pe anul trecut al Hidroelectrica, cea mai mare companie producătoare de electricitate a României.

La dividendele încasabile de la Hidroelectrica și de la companiile listate la Bursa de Valori București (BVB), în care statul este acționar, se adaugă și cele câteva zeci de milioane de lei care sunt așteptate de la celelalte companii controlate de stat.

Dintre acestea se remarcă Salrom, companiile de aeroporturi și de administrare a porturilor și căilor navigabile, Poșta Română, Loteria Română , ca și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Continuarea pe portalul CursDeGuvernare.

 

EXCLUSIV | Robert Negoiță, urmărit penal pentru omor din culpă, în dosarul accidentului de la Biblioteca Națională (Buletin de București)

Edilul Sectorului 3 a fost citat în fața anchetatorilor și i s-a comunicat calitatea de suspect în dosarul de ucidere din culpă, deschis după moartea celor 2 muncitori îngropați de vii, scrie Buletin de București.

Pe 2 august 2021, un mal de pământ a îngropat 6 muncitori care lucrau în zona Bibliotecii Naționale. Doi dintre aceștia au decedat. Muncitorii erau angajați ai firmei Algorithm Residențial S3 deținută de Consiliul Local Sector 3. Terenul pe care lucrau, aparține Ministerului Culturii.

În urma accidentului, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a constatat că Algorithm Residential S3 executa lucrări fără să existe autorizație de construire emisă în prealabil. Și Ministerul Culturii a negat că ar avea cunoștință de lucrările executate pe terenul său. Nici Inspectoratul de Stat în Construcții nu fusese informat de șantierul de lângă Bibliotecă.

Conform raportului de eveniment întocmit după accident de inspectoratul de stat în construcții, pe șantier lucrau 3 firme din subordinea CL S3. Direcția Administrarea Domeniului Public Sector 3 pentru lucrări de amenajare drum și borduri, Algorithm Residențial S3, lucrări de armare și Algorithm Construcții S3 la lucrări de săpătură și taluzare. Conform aceluiași raport, lucrările executate constau în realizarea unui șanț cu o lungime de circa 32 m, lățime 3 m și o adâncime cuprinsă între 2.2 m și 3.8 m iar malurile de pământ nu au fos sprijinite.

 

Despre smerenie și curaj la Gala Gopo (Libertatea)

Iulia Blaga scrie despre momentele memorabile de la Gala Gopo.

Când echipa „Filantropicii” lui Nae Caranfil a fost sărbătorită la 20 de ani de la premiera filmului, actrița Viorica Vodă (foto) a denunțat hărțuirea sexuală asupra actrițelor din filmul și teatrul românesc, spunând pe scena de la Național: „Am făcut psihoterapie ani de zile pentru hărțuirea sexuală din sistem. Sunt foarte mulți directori de teatru, regizori care se pare că m-au confundat cu personajul, atât de credibilă am fost”.

Un alt lucru impresionant – cum se aștepta toată lumea, de fapt – a fost când Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc au fost premiați pentru întreaga carieră. Era de așteptat să fie ceva deosebit pentru că cei doi actori sunt cunoscuți ca oameni dintr-o bucată. Cele două laudatio – Andrei Șerban într-o înregistrare de peste Ocean și Dorina Chiriac de pe scenă, au fost autentice, calde și profunde. Dorina Chiriac a vorbit superb despre încrederea pe care cei doi actori o dau actorilor mai tineri, despre cât de unică e trăinicia unei căsnicii între doi mari actori. „Cred că au reușit nu dintr-o mare iubire, ci și cu ceva ce azi nu mai există: smerenie”, a mai spus Dorina Chiriac. Cu smerenia lor proverbială, cele două „comori naționale”, cum i-a numit Andrei Șerban, și-au confirmat apoi modestia. „Atâta vreau să vă întreb: suntem două comori naționale și nu știm?”, a spus Mariana Mihuț.

Mai mult în Libertatea.