USR stă pe un butoi cu pulbere. Scenariile privind viitorul partidului (Adevărul)

ciolos_36.jpg

Sursa imaginii: 
MEDIAFAX FOTO/Alexandru Dobre

Din păcate, nu s-a terminat! Avem în România două valuri suprapuse (Delta + Omicron), la care se adaugă separarea valului Omicron în 3 versiuni (Republica) - Decodaj: ce a vrut să spună Patriarhia în comunicatul anti-AUR (Dela0) - Oameni și frontiere. Ce fac rușii și ucrainenii în perspectiva războiului (Recorder)

Din păcate, nu s-a terminat! Avem în România două valuri suprapuse (Delta + Omicron), la care se adaugă separarea valului Omicron în 3 versiuni (BA1, BA1.1, BA2) (Republica)

"Vedem că Omicron a devenit aproape complet dominantă, cu 90% din cazurile secvențiate săptămâna trecută. Dacă aceste eșantioane au fost colectate în perioada cu 20.000 de cazuri pe zi, atunci Delta reprezintă încă aproximativ 2.000 de cazuri pe zi", scrie medicul și cercetărotul Octavian Jurma.

În opinia sa, "autoritățile au ajuns să se comporte de parcă COVID-19 e doar o gripă și adoptă măsuri de relaxare din țări incomparabil mai bine vaccinate. Dar și dacă ar fi „doar" o gripă, tot ar fi o pandemie devastatoare la un asemenea număr de infectări zilnice și ar fi complet iresponsabil să trimiți copiii infectați în clasă.

COVID-19 însă nu e o gripă, este o boală sistemică de 10 ori mai letală decât gripa sezonieră (o boală foarte gravă cu mortalitate de 1 la 1.000) și aproape la fel de letală ca gripa spaniolă, în ciuda faptului că avem 100 de ani de medicină în avantajul nostru.

Pandemia din 1918 a avut 3 valuri. Ultimul val al pandemiei nu a fost cel mai mare.

Nu știm câte valuri va avea pandemia din 2020. Suntem în valul 5. E mai mare decât cel precedent și în privința numărului de decese, nu mai mic! De unde am tras noi concluzia că e ultimul?".

Mai multe pe Republica.ro.

 

USR stă pe un butoi cu pulbere. Scenariile privind viitorul partidului (Adevărul)

Soarta USR este decisă în şedinţa conducerii de luni, Dacian Cioloş fiind decis să demisioneze, dacă nu sunt acceptate modificări care să-i sporească puterea. În plan secund, sunt făcute planuri de scindare a formaţiunii, dar şi de preluare a şefiei de către Cătălin Drulă.

Scânteia care a aprins scandalul din USR a fost prezentarea de către Dacian Cioloş, în Biroul Naţional de joi seară, a unui program care, în cazul în care nu ar fi votat luni, ar duce la demisia lui de la şefia partidului. Prevederile acestuia sunt: schimbarea statutului partidului, înlocuirea actualului secretar general (parte din echipa Barna), pregătirea unui guvern din umbră, dublarea Biroului Naţional (dominat acum de ex-USR-işti) cu membri din societatea civilă şi mediul de afaceri, ceea ce ar dilua puterea forului, ostil lui Cioloş. Practic, Dacian Cioloş şi-ar asigura creşterea puterii, ceea ce ar schimba votul de la Congres.

Toate scenariile privind viitorul USR, după votul de luni, sunt sumbre.

Primul scenariu este acela că Dacian Cioloş merge în şedinţă, propune programul său, dar n-are majoritate. Liderul USR fie îşi dă demisia, fie va urma să conlucreze cu o majoritate şi mai ostilă.

Al doilea scenariu este acceptarea doar parţială a programului, ceea ce este greu de crezut. Modificările de statut în USR sunt mereu negociate săptămâni, dacă nu luni în şir. Dacian Cioloş va fi privit tot cu scepticism de o majoritate internă care nu-l agreează. Va fi atacat frecvent de Dan Barna şi Cătălin Drulă, ultimul reuşind în ultimele săptămâni să fie mai vocal în reacţii critice la adresa Puterii şi ca potenţial candidat la prezidenţialele din 2024.

Al treilea scenariu este înfrângerea lui Cioloş în Biroul Naţional şi pregătirea terenului pentru ruperea PLUS de USR.

Politologul Cristian Pîrvulescu a subliniat, pentru „Adevărul”, că fuziunea USR cu PLUS a eşuat, la fel ca şi alte fuziuni din ultimii ani, riscul fiind dezintegrarea treptată a formaţiunii: „Cert este că această bătălie, ca şi cea din interiorul PNL de anul trecut, nu face decât să slăbească partidul şi nu ştiu dacă doar pe termen scurt sau mediu, mi-e teamă că riscă să transforme USR într-un partid irelevant”, a explicat Pîrvulescu.

 

Decodaj: ce a vrut să spună Patriarhia în comunicatul anti-AUR (Dela0)

E binevenit un mesaj de normalizare a atitudinilor (ultra)naționaliste din partea BOR, o entitate care a alimentat de-a lungul timpului extremismele politico-civice motivate religios. Dar e ipocrit ca un astfel de mesaj să pună sub tăcere chiar contribuția Bisericii la relele ideologice care au făcut în România ultimului secol sute de mii de victime. Și e inutil ca un astfel de mesaj să fie exprimat în termeni atât de alambicați, de pretențioși, de șerpuitori, scrie Dela0.

“Confundarea programatică a (ultra)naționalismului zgomotos exacerbat și grav compromis ideologic cu patriotismul luminat și echilibrat de credința în valorile fidelității religioase, culturale și spirituale ale propriului popor, confiscarea populistă a nobilelor teme creștin-conservatoare rupte xenofob & filetist de contextul spiritual al Europei, nu fac decât să compromită aceste fundamentale teme, motiv pentru care Biserica dezavuează orice formă de exces apărută în marginea lor”.

Imaginați-vă că votantul mediu statistic al oricărui partid românesc citește aceste rânduri. Pariul nostru e că acest ipotetic cititor nu înțelege nimic – în parte și pentru că nu sunt prea multe de înțeles.

BOR nu spune, de pildă, de ce naționalismul este grav compromis ideologic – deși ar putea să o facă foarte limpede, arătând chiar propria experiență a traversării fascismului românesc, în epoca mareșalului Ion Antonescu.

BOR nu spune, de asemenea, nici ce anume înțelege prin formă de exces a temelor creștin-conservatoare. Anii din urmă ne-au arătat, de pildă, că Biserica nu vede neapărat un exces în limitarea drepturilor civile ale unor minorități.

Care e, totuși, motivul pentru care Patriarhia a decis să reacționeze acum la pozițiile adoptate de AUR? Este, la mijloc, doar simpla dorință de a se delimita de eventualele acuzații că ar susține astfel de vederi și mijloace de acțiune politică?

Probatoriul pe care îl avem deocamdată la îndemână e insuficient pentru a da un răspuns cert. E posibil, în parte, ca finanțările publice să joace un rol în această ecuație. În definitiv, nu AUR asigură deocamdată încuviințarea transferurilor bugetare pe care Patriarhia se bizuie în planurile sale prezente și viitoare (mai ales că închiderea lucrărilor pe șantierul Catedralei va mai înghiți în anii următori fonduri semnificative).

E posibil și ca Patriarhia să încerce să ofere prin comunicatul citat (unul care nu pronunță nicăieri acronimul AUR) un sprijin simbolic pentru una din facțiunile care se luptă pentru supremație în partidul parlamentar. E de notorietate deja conflictul dintre tabăra George Simion și tabăra Claudiu Târziu – Sorin Lavric. Iar în condițiile în care Târziu și Lavric au fost invitați de zeci de ori în ultimii ani la Trinitas TV, e lesne de intuit spre care dintre tabere ar înclina balanța Patriarhiei.

Continuarea, pe dela0.ro.

 

Oameni și frontiere. Ce fac rușii și ucrainenii în perspectiva războiului (Recorder)

Un anunț de la microfonul Pentagonului, acela că 1.000 de soldați americani instruiți pentru reacție rapidă vor fi mutați în zilele următoare în România, a stârnit indignarea Federației Ruse. Ca răspuns au venit deocamdată doar declarații politice, dar, cu fiecare mișcare a lui Vladimir Putin, occidentalii sunt tot mai convinși că Moscova se pregătește de război.

Trăiesc însă cu aceeași convingere și ucrainenii flancați deja de câteva săptămâni, la graniță, de peste 100.000 de soldați ruși? Despre temerile lor reale, dar și despre radicalizarea inevitabilă a unei societăți aflate deja într-un război psihologic vorbește azi jurnalistul și politologul ucrainean de etnie română Marin Gherman.

Cât timp Ucraina își învață cetățenii unde să se adăpostească și copiii cum să se ferească de explozibil, în Rusia convoaie miliare își fac în continuare drum spre graniță. Dar nu toți rușii ar fi, într-un eventual război, în corul președintelui lor. Fotografia unei Rusii cum nu se vede la televizor vine de la Victoria Borodin – jurnalist de investigație la Ziarul de Gardă din Chișinău, care și-a petrecut ultima săptămână în Rusia.

Integral pe Recorder.ro.