De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului (G4Media)

cristian-pantazi-640x400.jpg

Jurnalistul Cristian Pantazi
Sursa imaginii: 
g4media.ro

Caricatura lui Iohannis și criza jucătorilor lipsiți de talent (SpotMedia) - Doar împărţirea celor 50 mld. lei din PNDL 3 pe criterii demografice va rupe toată reţeaua transpartinică prin care de la un rând de alegeri la altul se face comerţ cu puterea în schimbul alocării de fonduri (Ziarul Financiar)

​De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului. Numirile de șefi independenți la DIICOT, DNA și Parchetul general au fost blocate în ultimul moment (G4Media)

'Neașteptata criza guvernamentală provocată miercuri dimineață de Florin Cîțu a fost explicată de același Cîțu miercuri seară: miza a fost revocarea ministrului Justiției, Stelian Ion. Era miza lui Klaus Iohannis, a PNL și a câtorva personaje din umbră, cu toții speriați de perspectiva iminentelor numiri făcute de Stelian Ion la conducerea parchetelor. Aceasta e marea miză: teama că Stelian Ion putea face propuneri de procurori cu adevărat independenți de politicieni și de servicii", scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

"G4Media.ro a scris încă din 6 august că președintele Klaus Iohannis voia demiterea lui Stelian Ion. Președintele Iohannis era profund nemulțumit că Stelian Ion continuă proiectul de desființare a Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) în forma radicală, dar și pentru că ministrul a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General.

Or, pentru Iohannis, PNL și omul său de paie din fruntea guvernului, pierderea controlului asupra șefilor de parchete era o perspectivă îngrozitoare. 80 de miliarde de euro de la UE, zeci de miliarde de euro din bugetul național de cheltuit în următorii ani de guvernare – nimeni nu vrea cu adevărat procurori independenți și, în general, o justiție care să funcționeze.

Dovezi? Opoziția clară a PNL și UDMR la desființarea SIIJ și reformarea Justiției. Plus numirile de anul trecut de la șefia parchetelor…".

Integral, aici.

 

Caricatura lui Iohannis și criza jucătorilor lipsiți de talent (SpotMedia)

Ioana Ene Dogioiu consideră că "demiterea dlui Ion nu are nicio legătură cu selecția (nu e concurs) pentru procurorul șef DIICOT și funcții de conducere în DNA. Dl Iohannis putea oricum refuza propunerile ministrului la infinit (probabil chestiunea se regla după congresul USR-PLUS).

Ceea ce l-a fript pe dl Cîțu la buză este PNDL 3 fără de care riscă să piardă congresul PNL.

Faptul că nu a putut adopta marți PNDL 3, pentru că nu a avut avizul MJ, a fost o înfrângere pentru Florin Cîțu. Una pentru care a umezit paloșul și a bifat două obiective. Simbolic, a oferit partidului o ofrandă și și-a proiectat imaginea de vodă. Practic, și-a pus la Justiție un interimar care va aviza imediat PNDL 3, după care, cu jumătate de guvern, cvorum minim potrivit art 38 din Codul administrativ, își poate adopta rapid OUG.

Ce urmează?

Nu cred că dl Cîțu va fi înlocuit de la șefia guvernului acum.

Deci întrebarea este dacă USRPLUS rămâne sau pleacă de la guvernare.

Dacă va proceda la fel ca în cazul Voiculescu, adică o capitulare pe un protocol de bune maniere, se vede acum cât de eficient, se va decredibiliza complet și numai în asemenea scatoalce va fi ținut în continuare. Cel mai firesc mod este demisia.

Dar USRPLUS vrea capul premierului pe care îl poate obține numai prin moțiune. Și dacă ea trece, prima desemnare ulterioară a președintelui nu poate fi tot dl Cîțu.

Moțiunea ridică pentru USRPLUS mari probleme, practice și de imagine. Nu are semnături singur, iar PSD și AUR nu vor să semneze moțiunea lor.

Apoi, e dragnist să depui sau să votezi moțiune împotriva propriului guvern. Și nu în ultimul rând, dacă USRPLUS se aliază cu PSD și AUR pentru orice, fie și dărâmarea premierului Cîțu, și-ar provoca un imens deficit de imagine".

Articolul este disponibil pe SpotMedia.

 

Doar împărţirea celor 50 mld. lei din PNDL 3 pe criterii demografice va rupe toată reţeaua transpartinică prin care de la un rând de alegeri la altul se face comerţ cu puterea în schimbul alocării de fonduri (Ziarul Financiar)

Discordia creată în coaliţia de guvernare privind aşa-numitul program PNDL 3, mai nou „Anghel Saligny”, poate fi rezolvată foarte simplu: alocarea banilor pe criterii demografice pentru fiecare localitate, consideră jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

În joc sunt 50 mld. lei (10 mld. euro) care să fie cheltuiţi în următorii şase ani de către comune, oraşe şi judeţe, aşa numite UAT-uri, adică unităţi administrativ teritoriale.

În formatul actual, PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală) funcţionează „pe principiul” fondurilor europene, adică Ministerul Dezvoltării stă pe bani şi aşteaptă proiecte.

În fapt, o primărie de comună sau oraş „aplică” la Ministerul Dezvoltării pentru un proiect precum o şcoală, un podeţ sau un drum, iar acesta finanţează anual proiectul până la finalizare. Încă din momentul alocării banilor, dar şi ulterior pentru închiderea proiectului se exercită puterea centrală asupra autorităţii locale care trebuie să stea cu mână întinsă. De aici vine o sursă importantă de putere a centrului faţă de teritoriu, diverse influenţe şi telefoane care se dau de la deputaţi către miniştri de profil. Ministerul Dezvoltării este din acest punct de vedere arma principală de control în teritoriu.

Soluţia cea mai simplă pentru ca toată această dezbatere să înceteze este ca banii din PNDL 3 să fie împărţiţi demografic. 50 mld. lei împărţiţi la 20 milioane de locuitori înseamnă 2.500 lei de cetăţean. Pentru o comună de 7.000 de locuitori cum este comuna Corod din judeţul Galaţi, ar însemna o finanţare de 17,5 mil. lei. Atenţie însă, că aceşti bani sunt pe şase ani. Sigur că nici lucrarea nu este gata într-o zi sau într-o lună, aşa că banii nu trebuie de la început daţi, dar comuna trebuie să ştie că are alocaţi aceşti bani, 17,5 milioane lei, că se poate baza pe ei de la nivel central, şi atunci se va angaja să îşi facă o sală de sport, un drum sau parc industrial pe baza acestor bani în perioada alocată. Guvernul, pur şi simplu, în fiecare an trebuie să aloce a şasea parte din cele 17,5 milioane lei pentru comuna Corod ca să îşi facă ce proiecte îşi doreşte comuna respectivă aşa încât nimeni nu mai stă la mâna nimănui.

Mai multe, pe zf.ro.

 
Revista presei românești - 2 septembrie 2021