Cum au ajuns doctorii de la ”eroi” la ”criminali” – efectul Groșan și impactul protestelor (G4Media.ro)

medici.png

Image source: 
pixabay.com

Situația pacienților infectați cu COVID-19 este critică în județul Constanța. Secțiile de Terapie Intensivă funcționează la capacitate maximă de cel puțin două săptămâni, iar în unele zile reanimările rămân fără niciun loc liber.

Sorin Rugină, medic primar în boli infecțioase și epidemiologie și fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, a explicat pentru G4Media că situația din spitale este acutizată de ”palma” dată medicilor din prima linie de ieșirile publice ale doctoriței Flaviei Groșan din Oradea, de ezitările autorităților, dar și de faptul că ”statul nu funcționează ca un tot unitar”.

Rugină susține că în contextul neîncrederii în autorități și medici, aceștia nu pot stăpâni pandemia:

Medicul explică modul în care, după transformarea doctoriței din Oradea în ”eroul național”, tot mai mulți pacienți aflați în stare gravă au început să refuze oxigenarea dând-o exemplu pe Groșan și spunându-le medicilor că ”oxigenul e toxic”. Mulți dintre pacienți devin agresivi, își scot măștile de oxigen și perfuziile și le adresează injurii cadrelor medicale. Medicii ajung în postura în care trebuie să-și salveze pacienții cu forța.

Revoltații de la miezul nopții

Când statul conduce cu „pulanele” și coerciția, cum ați vrea să se nască solidaritatea în societate?! Se intreaba Victoria Stoiciu in editorialul din Libertatea:

”Începe să se contureze un consens public tot mai larg cum că tinerii care protestează noaptea față de restricții sunt niște extremiști, niște xenofobi, niște derbedei proveniți din „mizeria din straturile joase” ale societății, mobilizați de AUR.

Spectrul fascismului începe să le dea dintr-o dată frisoane unor figuri publice sau formatori de opinie care însă au pus umărul la formarea acestui tip de gândire care azi îi scoate pe unii în stradă. E o gândire profund individualistă, care pune libertatea individuală și interesul individual mai presus de orice. 

Nu știm foarte multe despre motivațiile celor care ies să protesteze în miez de noapte. Nu avem anchete, nu avem reportaje care să ne ajute să le auzim vocea dincolo de sloganele pe care le scandează. Presa noastră quality se mulțumește să se uite de la balcon la cei care mărșăluiesc jos, pe bulevarde și să lipească etichete.

Buna guvernare s-a retras, rămân instinctele Dar oricare ar fi motivele care îi scot pe oameni în stradă, de la joburi pierdute la vieți furate,  profituri evaporate sau libertate îngrădită, ceea ce ne spun implicit cei care azi protestează e următorul lucru: interesul meu individual e cel mai important și cum nimeni nu îmi apără acest interes, o să mi-l apăr de unul singur.

Arsul măștilor în piață este chintesența acestei gândiri. Purtatul măștii are mai ales rolul de a-l proteja pe celălalt, nu pe tine. Când arunci masca de pe față și îi dai foc, e ca și cum ai spune „Fiecare e pe cont propriu, cine are de murit să moară, cine are de trăit să trăiască”. Așa se întâmplă acolo unde statul se retrage și unde noțiunea de bun comun dispare ca reper moral”.

Din Adevărul aflăm cât timp ar trebui să mai suportăm restricţii severe:

”Autorităţile au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, noi restricţii severe, însă au omis să menţioneze şi cât timp vor fi valabile. În schimb, cei mai mulţi experţi cred că ele vor dura cel puţin o lună.

Expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheş crede că mai avem de aşteptat până la mijlocul lunii mai, iar de undeva de la mijlocul lunii mai putem asista la ridicarea treptată a restricţiilor.

Expert în sănătate publică, Oana Geambaşu coordonează la nivel continental un studiu comandat de Comisia Europeană, alături de specialişti ai Universităţii din München şi ai Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris.

Ea consideră că primele rezultate ale restricţiilor se vor vedea cel mai mai devreme peste două săptămâni şi spune că relaxarea restricţiilor depinde de cifre. În schimb, medicul italian de origine română Angela Câmpean crede că restricţiile ar trebui ridicate peste două săptămâni”.

Iulian Comanescu scrie pe Contributors despre Nevroza Fake News:

”Un sondaj Strategic Thinking Group despre propagandă, dezinformare și fake news sugerează un lucru îngrijorător: spaima de fake news și propagandă este mult mai extinsă decât fake news-urile și propaganda care circulă în România.

Ironic, această spaimă ajunge să invalideze chiar adevărul, fiindcă de exemplu 18% dintre români cred că Uniunea Europeană “dezinformează”.  La capitolul neîncredere vs. încredere în diferitele canale de distribuție: televiziunile stau mai bine decât media online, care stă mai bine decât Facebook.

Curios, cel mai de încredere mediu este radioul. Încrederea în radio poate avea două cauze crede Iulian Comanescu. Una e că majoritatea posturilor din România au un output de știri redus, constând în materiale scurte și factuale, “la fix”. A doua ar fi faptul că radioul e mai degrabă mediul “despre care ai auzit” decât pe care îl consumi.

El e avantajat și de contrastul cu “televiziunile de știri”, care au ajuns în prime-time la statutul de moară de tocat spinuri și uneori minciuni colosale gen câinii plătiți de Soros. Dacă făcătorii de media au de tras vreo concluzie din povestea asta, e aceea că publicul percepe foarte bine diferența dintre discursul factual, plain old newswritin’, și borhotul de opinie de pe televiziunile înregimentate politic din România, oricât de justificabil neexpert e în această problemă”.

Dacă vă întrebați de ce nu aveți apa caldă de câteva zile în capitală, răspunsul stă într-o nouă avarie la CET SUD. Buletin de București scrie că termocentrala a fost oprită complet după ce mai multe echipamente au fost inundate:

”Avaria de la CET Sud a presupus o inundație în interiorul centralei care a oprit complet producția de agent termic și energie electrică. Surse din companie au explicat pentru Buletin de București că incidentul a fost cauzat de lipsa unor investiții care ar fi trebuit realizate astă-vară.

“S-a spart magistrala de termoficare care trece prin sala de mașini. Apa a fost de peste un metru iar Termoenergetica a intervenit cu vreo 15 motopompe și cu o barcă. Spărtura a cauzat un fenomen care se numește “lovitură de berbece” si tot ce era pe circuit a luat-o înapoi și a refulat.

Toată apa s-a amestecat cu praful și mizeria din centrală și a intrat la izolații, la motoare. Trebuie făcute eforturi supraomenești pentru că nu poți să usuci echipamentele peste noapte, mai ales că ele se află la nivelul -4. Acolo trebuiau făcute reparații, dar astă-vară nu s-a făcut nimic. Au mai fost avarii dar în halul ăsta nu a fost niciodată, a explicat pentru Buletin de București o sursă din interiorul companiei.

Aceasta este a doua avarie majoră de la CET Sud din ultimele luni. În decembrie, un scurt-circuit a dus la o avarie la CET SUD care a lăsat țevile ciuruite ale Termoenergetica fără agent termic și mii de apartamente cu caloriferele bocnă și care a întârziat, și mai mult, recepția lucrărilor de modernizare la arzătoarele cazanelor 2, 3 și 4”.

România coboară în TOPUL global al sprijinului direct din buget acordat în pandemie firmelor și populației. Intră în compania unor țări din Africa scrie Profit.ro:

”Sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state.

Astfel, pe baza datelor de la finele lunii decembrie, centralizate acum, România se află pe locul 124 în lume, poziție deloc onorantă, cu o evoluție negativă față de situația de la mijlocul lunii septembrie, când se afla pe locul 114.

Infograficul, realizat de FMI, arată că România, cu măsuri directe de la buget de 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB luat în calcul de FMI, se află în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia, relevă date analizate de Profit.ro. În timp ce România nu a prea făcut mare lucru în perioada septembrie-decembrie, o serie de țări din Asia au depășit pragul de 2,5% din PIB și au devansat și România”.

 
Revista presei românești din 1 aprilie 2021