Un lockdown îmbrăcat în poleială (ZF)

Magazinele se închid când soarele este la o suliţă de asfinţit, iar oamenii trebuie să se închidă în case la ora 20.00.La un an de la primele restricţii de călătorie şi de la debutul pandemiei, noi măsuri intră în vigoare anunță ZF.

Adevărul a întrebat specialiştii cât de corecte şi eficiente sunt noile restricţii adoptate de autorităţi. Cercetător la Universitatea Oxford din Regatul Unit, Ştefan Dascălu este de părere că măsurile autorităţilor sunt tardive şi nu e convins că acestea vor da rezultate. Mai degrabă pesimist, el crede că s-ar putea ca în curând să fie nevoie de alte măsuri, chiar mai dure. Expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheş consideră şi el că măsurile au fost luate prea târziu, însă nu crede că ar fi nevoie şi de alte restricţii. Medicul Angela Câmpean este mai degrabă rezervată şi spune că restricţiile au un efect limitat. Ea aduce în discuţie şi faptul că, deşi aproape întreaga lume s-a aflat în lockdown, virusul a supravieţuit şi a revenit de fiecare dată mai puternic.

Conflictul de la metrou este departe de a se fi stins (BURSA)

Autorităţile centrale şi locale s-au întrecut în asigurarea bucureştenilor că "trenul galben fără cai" va circula normal de acum înainte şi că nu vor mai exista sincope de genul celei care a avut loc vinerea trecută.

Liderul sindical Ion Rădoi a negat orice implicare în iniţierea conflictului spontan de vineri, deşi toată ţara a auzit mesajul adresat prin intermediul telefonului de către acesta angajaţilor care au ocupat calea de rulare a Magistralei 1 în staţia Piaţa Unirii. Cert este că aşa-zisa grevă spontană de la metroul bucureştean, chit că îi convine sau nu liderului PSD, Marcel Ciolacu, are conotaţii politice. Cauzate în primul rând de toleranţa excesivă pe care social-democraţii i-au arătat-o în mai multe rânduri lui Ion Rădoi, pe care la un moment dat l-au avut chiar coleg de partid, în Parlament, în Camera Deputaţilor.

Sub oblăduirea acestei toleranţe a oricărei acţiuni întreprinse de liderul neschimbat de 31 de ani din funcţia de preşedinte al Unităţii Sindicatul Liber din Metrou (USLM), Ion Rădoi a construit un adevărat imperiu financiar prin compania Sindomet Serv SRL, care aparţine de sindicatul pe care îl conduce.

Cum arată talciocul subteran construit de sindicaliștii lui Ion Rădoi (G4media.ro)

Sute de patiserii, magazine cu chinezării, cantine și cafenele s-au deschis în ultimii 20 de ani în stațiile de metrou din București. Un veritabil talcioc subteran, care face ca metroul din Capitală să arate ca în anii 90, în timp ce comerțul de la suprafață s-a modernizat înt ritm alert.

Dughenele cu de toate au împânzit cele 63 de stații ale metroului după ce compania de stat Metrorex a încheiat în 2003 un contract cu firma sindicatului condus de Ion Rădoi, prin care respectiva societate a preluat gestionarea spațiilor comerciale. Doar în 2019, firma sindicaliștilor de la metrou a obținut un profit net de peste 6 milioane de lei de pe urma dughenelor din subteran.

Cum #rezistă, cu greu, localurile care au ales să respecte legea (Buletin De Bucuresti)

În acest an de pandemie, au existat și localuri care au  ales să respecte legea. Unele au dispărut definitiv, altele supraviețuiesc cu ajutorul banilor aduși de acasă de patroni sau după ce s-au transformat în firme de livrat la domiciliu. Jurnalistii au făcut o incursiune în patru dintre localurile care, înainte de pandemie, erau pe gustul multor bucureșteni pentru a afla care e rețeta supraviețuirii. E frustrant când vezi la știri cum lumea acuză HORECA că nu respectă regulile. Noi suntem împărțiți, jumătate respectăm restricțiile și jumătate fac tot felul de artificii să ocolească legea. Dar e frustrant că suntem puși toți în aceeași oală – spune una dintre cofondatoarele unei terase bucurestene.

Un alt administrator de baruri din capitala explica faptul că pe lângă faptul că banii promiși de Guvern nu au venit, în ultimul an cifra de afaceri a scăzut cu 60%, iar următorii doi ani ar urma să lucreze doar ca să-și plătească datoriile acumulate în această perioadă de pandemie.

O nouă pandemie, de data aceasta de afecţiuni mintale, este pe cale să izbucnească şi va lovi cel mai dur copiii şi tinerii (Deutshce Welle)

Deocamdată puţini îndrăznesc să evalueze pierderile economice. Incertitudine, ameninţare, restricţii, izolare, paranoia, familii disfunc­ţionale - pandemia şi turbulenţele economice pe care aceasta le-a provocat afectează echilibrul şi chiar sănătatea mintală a oamenilor. Se vorbeşte de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout şi printr-o criză de afecţiuni mintale. Din ce în ce mai mulţi avertizează, dar puţini au cutezat să estimeze costurile economice ale unei astfel de evoluţii a actualei crize. Institutul Economic Polonez a încercat să facă acest lucru. Creşterea anuală a costurilor legate de problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie în rândul tinerilor s-ar situa la 0,5% din PIB-ul global, adică la 335 de miliarde de euro.