Cât de puternică e Diana Şoşoacă? (SpotMedia)

dogioiu.jpg

Ioana Ene Dogioiu
Image source: 
spotmedia.ro

INTERVIU De ce cei 7 pacienți COVID erau tratați în unitatea mobilă din curtea Institutului Marius Nasta și nu în spital, unde existau locuri libere (HotNews.ro) - Şoşoacă, ziua şi scandalul. A venit la Institutul „Marius Nasta” şi i-a cerut demisia lui Vlad Voiculescu: „Alo, sunt senator! Ia mâna de pe mine!” (Adevărul)  - Ce a făcut Institutul de Virusologie în pandemie? Director Carmen Diaconu: „Nu pot să vă spun. Proiectele sunt secrete!” (Libertatea) - Exporturile de fructe de pădure au fost de 25 mil. euro în 2020, de 2,5 ori mai mari (Ziarul Financiar)

INTERVIU De ce cei 7 pacienți COVID erau tratați în unitatea mobilă din curtea Institutului Marius Nasta și nu în spital, unde existau locuri libere (HotNews.ro)

Toți cei 7 pacienți din unitatea mobilă de Terapie Intensivă din curtea Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, unde un generator a scos fum aseară, chiar flacără, potrivit altor surse, sunt bine și au fost transferați în secția de Terapie Intensivă din clădirea spitalului, a declarat managerul Institutului Marius Nasta, medicul Beatrice Mahler, pentru HotNews.ro. Beatrice Mahler spune că nu are detalii despre cauza incidentului, ancheta în acest caz fiind de competența Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Niciunul dintre cei 7 pacienți nu era intubat și toți sunt ventilați non-invaziv, potrivit managerului Institutului Marius Nasta. Inspectoratul pentru Situații de Urgență anunțase, anterior, că 5 dintre aceștia ar fi fost intubați.

Beatrice Mahler a explicat și de ce acești pacienți erau tratați în unitatea mobilă de Terapie Intensivă COVID-19, chiar dacă există locuri în spital: "Ține de gravitatea cazurilor și de aparatura pe care o avem în unitatea mobilă. Sunt ventilatoare performante și putem să îi ventilăm mult mai eficient cu ventilatoarele din unitatea mobilă decât cu cele mici, din secția din spital. Aparatul de ventilație din secție este mai mic, nu face față și nu asigură o oxigenare eficientă, față de ventilatoarele care sunt în unitatea mobilă și sunt exact aceleași pe care le folosim și pentru intubație. Pentru pacient este mult mai bine să fie ventilat la acele aparate și are șanse să treacă mai ușor peste boală dacă este ventilat corespunzător, pentru a nu ajunge să fie intubat. Acesta este scopul, de fapt, să fie ventilat cât mai bine pentru a nu ajunge să fie intubat. Iar aceste ventilatoare merg mult mai bine în unitățile mobile, unde ai plintă specială de Terapie Intensivă, nu le poți duce în secție, unde ai o plintă doar cu un oxigen și o aspirație."

Unitățile mobile de Terapie Intensivă, practic TIR-uri dotate cu aparatură ATI, au fost achiziționate anul trecut de Departamentul pentru Situații de Urgență special pentru a trata pacienți COVID-19. Unitatea mobilă unde s-a produs incidentul din această seară funcționa ca unitate ATI la Institutul Marius Nasta din octombrie anul trecut.

"Cel mai important este că pacienții sunt bine, personalul medical este bine", încheie managerul Institutului Marius Nasta.

Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, este, practic, primul și, până acum, singurul manager de spital din România care a cerut public construirea unei noi clădiri pentru spitalul pe care îl conduce.

 

Şoşoacă, ziua şi scandalul. A venit la Institutul „Marius Nasta” şi i-a cerut demisia lui Vlad Voiculescu: „Alo, sunt senator! Ia mâna de pe mine!” (Adevărul)

Nu există zi fără scandal pentru Diana Şoşoacă. De-abia întoarsă de pe Valea Jiului, senatoarea şi-a făcut apariţia, duminică seara, la Institutul „Marius Nasta”, unde riscul de incendiu provenit de la un ventilator a mobilizat rapid echipele de intervenţie. Senatoarea i-a cerut demisia lui Vlad Voiculescu, cu care s-a întâlnit în curte.

„Câţi oameni trebuie să mai moară ca dumneavoastră să vă daţi demisia? Spuneţi! Nu aveţi bunul simţ să vă daţi demisia! 22 de morţi la spitalul Matei Balş şi până acum nu v-aţi dat demisia. Poporul vă cere demisia”, a spus Diana Şoşoacă, transmiţându-şi întreaga intervenţie live pe Facebook. Senatoarea Şoşoască nu a purtat mască.

Plecarea lui Vlad Voiculescu n-a calmat-o pe senatoarea Şoşoacă, aceasta aprinzându-se imediat după ce o persoană de la pază a încercat s-o împiedice să înainteze în curtea spitalului. „Alo, sunt senator! Ia mâna de pe mine! Ăsta e abuz în serviciu! Dă-te la o parte, că ai cuvântul meu că vei păţi ce va păţi un om care se opune unui demnitar!”, a ameninţat Şoşoacă.

Senatoarea a fost calmată ulterior de Beatrice Mahler, managerul institutului.

Articolul este disponibil în varianta electronică a publicației.

 

Cât de puternică e Diana Şoşoacă? (SpotMedia)

 „Cât de puternică o face inabilitatea actualei Puteri, deci direct proporțional cu breșele care îi sunt lăsate pentru a se manifesta, așa cum s-a întâmplat cel mai recent la Spitalul Marius Nasta sau în Valea Jiului”, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Și, continuă jurnalista,  „oricât ai evita să scrii despre ea până la urmă, ajungi să nu ai de ales, pentru că Diana Şoşoacă este în felul ei un fenomen politic, asemeni lui Vadim Tudor.

Popularitatea ei este în ascensiune pentru că televizunile o cultivă. O cultivă pentru că aduce audiență. Și aduce audiență pentru că are priză la public, un anumit tip de charismă. De ce? Pentru că dă glas unei dezamăgiri generalizate. Este povestea AUR, în general.

Oamenii aud rostit de ea ceea ce gândesc și ei: că sunt furați, ignorați, umiliți etc. Iar agresivitatea ei, chiar dacă îi manipulează și îi folosește ca trepte de populariate, îi răcorește. Și este vorba mai ales despre acele categorii la care nu ajunge niciodată nimeni să le vorbească cu adevărat, să le bage în seamă.

Să luăm exempul descinderii Dianei Şoşoacă în Valea Jiului. A făcut acolo spectacol, în parte probabil bine regizat.

Dar este un fapt că dintre toți demnitarii doar ea s-a dus la minerii blocați în subteran nu pentru a cere bani în plus, ci pentru a cere banii deja munciți, banii la care au dreptul.

Actualul guvern a făcut bulevard pentru senatorul Şoşoacă spre Valea Jiului. La fel cum face către alte zone. Și ea nu pierde nicio ocazie”.

Integral pe SpotMedia.

 

Ce a făcut Institutul de Virusologie în pandemie? Director Carmen Diaconu: „Nu pot să vă spun. Proiectele sunt secrete!” (Libertatea)

România are un Institut de Virusologie, care poartă numele cercetătorului Ștefan S. Nicolau. Institutul are sediul în București, lângă Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș și funcționează sub egida Academiei Române. În multe țări din lume, de la începutul pandemiei, institutele de virusologie, care se regăsesc sub organizări și denumiri diverse, și specialiștii lor au fost implicați la vârf în comunicarea și cercetarea privind COVID. Virusologii au discutat intens și nu doar cu publicul din țările lor.

Din partea Institutului de Virusologie Român, de la începutul pandemiei și până în prezent, nu a existat niciun comunicat sau vreo intervenție publică legată de noul coronavirus

Pe site-ul oficial poate fi citit doar un anunț datând din aprilie 2020 despre deschiderea unui centru de testare RealTime-PCR și comunicatul din septembrie 2020 despre alăturarea în proiectul european STAMINA. Proiectul STAMINA presupune dezvoltarea unor instrumente destinate sprijinului decidenților în predicția și managementului unei pandemii.

Libertatea a discutat cu directoarea Institutului de Virusologie, Carmen Diaconu, fără a afla nimic concret de la ea.

Printre proiectele Institutului de Virusologie s-a numărat participarea la un studiu, primul dintr-un ciclu de două cercetări, care a dus la lansarea campaniei publicitare pe TV în care s-a susținut că „Zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19 din cauza consumului de pâine neambalată”. Departamentul pentru Situații de Urgență și alte instituții publice au reclamat publicitatea mincinoasă la CNA, iar spoturile au fost oprite (detalii, aici).

 

Exporturile de fructe de pădure au fost de 25 mil. euro în 2020, de 2,5 ori mai mari (Ziarul Financiar)

n primele 11 luni din 2020, România a exportat aproape 7.000 de tone de fructe de pădure, în valoare de 25 mi­lioane de euro, sumă de 2,5 ori mai mare decât cea din anul precedent, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

„Cererea din afară este mare, iar piaţa fructelor de pădure creşte în fiecare an cu aproximativ 10%“.

România are peste 300 de cultivatori de fructe de pădure și o producție anuală estimată între 23.000 și 30.000 de tone.

Dacă s-ar culege toate fructele de pădure din flora spontană, România ar putea livra în străinătate fructe de 100 de milioane de euro.

 
Revista presei românești - 22 februarie 2021