Politicienii se supără că am intrat în 2021 cu glume proaste la TVR, când de decenii televiziunea și radioul publice sunt ele însele glume (Libertatea)

De fapt, marea problemă la TVR și RRA este că au uitat să facă jurnalism de foarte mulți ani de zile, pentru că toate partidele sunt confortabile cu obediența scrie Cătălin Tolontan. 

Deputatul USR-PLUS Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, e indignat că TVR nu s-a încolonat ca „instituție a statului”. Bulai trădează, involuntar, că se pregătește un alt val de politizare: pleacă „partenerii PSD”, cum i-a numit el, vin ai noștri. De fapt, marea problemă la TVR și RRA este că au uitat să facă jurnalism de foarte mulți ani de zile, pentru că toate partidele sunt confortabile cu obediența scrie Cătălin Tolontan.  „În plină pandemie, toate instituțiile statului trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluții în a opri acest fenomen care ne afectează pe toți. Discuția de marți va fi despre comunicarea și informațiile publice care distorsionează mesajele din partea autorităților și sprijinirea comunicațională a unor măsuri de sănătate publică”, a scris Iulian Bulai pe Facebook, relatează Hotnews. 

Deputatul USR-PLUS face o confuzie. Ca și sora sa, Radio România Actualități, TVR nu este o „instituție a statului”. Ea deservește societatea, nu statul. Publicul, nu Guvernul. Milioanele de contribuabili, nu pe Klaus Iohannis.

Că posturile publice nu îi servesc pe cetățeni, asta e adevărata discuție.  În cazul TVR, nu „bășcălia” din emisiunea de Revelion, cu adevărat o mostră de prost-gust, de misoginism și de discurs al urii, este însă autentica bășcălie. Nici măcar cei 200 de milioane de euro cheltuiți anual de televiziunea și radioul publice – îi fac cam jumătate-jumătate – nu sunt problema. Adevăratele costuri vin nu din ce fac TVR și Radio România, ci din ce nu fac. Noi toți decontăm lipsa de combativitate în numele adevărului a acestor canale. Cu excepția faptului că au cam 4.000 de angajați, ceea ce e important pe o piață media în dificultate, TVR și RRA nu-și fac treaba, iar asta se vede nu doar în audiență, ci mai ales în impactul public minor mai subliniază Cătălin Tolontan.

În 2020, bugetarii n-au simţit criza, cei din privat abia au supravieţuit” scrie Adevărul

Cum va fi 2021 pe piaţa muncii? „2020 a fost un an în care cuvântul de ordine a fost supravieţuirea”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul economic Adrian Negrescu, referindu-se la problemele inerente pe care le-a generat pandemia în piaţa muncii. „Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei. Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu, potrivit Adevarul.ro

Și Ziarul Financiar se întreabă ce va fi în 2021 și pune pe masă 16 idei.

Printre acestea: Isărescu va amâna creşterea cursului peste 5 lei/euro pentru 2022; dobânzile vor scădea, dar mai puţin; creşterile salariale vor fi excepţii; vom trăi pe datorie. Cursul valutar va rămâne stabil şi în 2020 şi probabil că BNR va împinge creşterea la 5 lei/euro pentru 2021, chiar cu riscul înrăutăţirii dezechilibrului comercial şi creşterii importurilor.

În 2020 creşterea de curs a fost de numai 1,88%, sub rata inflaţiei şi sub cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor, care aveau o previziune de 4,95-5 lei pentru un euro. Isărescu nu vrea ca această creştere a cursului să aducă un cost suplimentar companiilor şi statului, care s-a împrumutat masiv în euro, şi nici nu vrea ca cei care cred într-o creştere a cursului să câştige mai mult decât cei care cred în continuare în leu, şi mai ales îşi ţin banii la bancă în lei. În 2020, cine a avut un depozit bancar cu peste 2,5% în lei a câştigat mai mult decât cineva care şi-a făcut un depozit în euro, scrie Ziarul Financiar.

Libertatea: Ce rămâne după Sărbători?

Jurnaliștii au făcut un reportaj la o groapă de gunoi care se revarsă pe șosea la 40 km de București. La Coșereni, Ialomița, localitate unde problemele de mediu nu sunt o noutate, gunoaiele se întind pe zeci de metri chiar înainte de intrarea în comună dinspre cea vecină, Dridu. Animalele moarte sunt aruncate lângă resturile pomilor de Crăciun, iar mizeria ajunge pe asfalt. Nu e prima oară când localitatea Coșereni are probleme de mediu. În 2008, BBC descoperea cum lângă un abator aflat pe raza localității erau aruncate resturi de animale. Tonele de cadavre erau aruncate și lăsate de ani de zile, conform sătenilor. Atunci, autoritățile promiteau că vor rezolva problema. Asta după ce Garda de Mediu ridica din umeri și spunea că nu are habar de situație!

Cea mai mare pensie specială din Iaşi se ridică la 41.000 lei (Ziarul de Iași)

Date explozive! O analiză realizată de „Ziarul de Iaşi“, în baza datelor oficiale furnizate de Casa de Pensii, arată că impactul bugetar anual produs de pensile foştilor magistraţi din judeţul Iaşi este de aproximativ 500.000 de euro pe lună, adică 6 milioane de euro pe an Cel mai bine plătit încasează 41.000 de lei brut, cât un Logan cu echipare mijlocie. In medie, un magistrat-pensionar ieşean primeşte „în mână“, lunar, 17.000 de lei. Cât 25 de pensionari „nespeciali“, care încasează pensia minimă.