Cum ies Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloș și Kelemen Hunor din negocierea guvernului Cîțu (G4media.ro)

Aparent, toată lumea a câștigat ce și-a dorit, dar cu toții au câte ceva de pierdut din toată afacerea. Doar PNL, ca partid, pare pierzător net de la mare distanță. Toți ceilalți au motive să țopăie de fericire scrie Dan Tăpălagă.

Președintele PNL, Ludovic Orban a câștigat funcția de președinte al Camerei Deputaților, dar este pe punctul să piardă partidul. Liberalii au plătit un preț cam mare pentru menținerea lui Orban într-o funcție importantă. Liderul PNL a fost acuzat că a cedat prea multe ministere grele celor de la USRPLUS și unul important la UDMR. Primarii din Ardeal s-au revoltat mai ales din cauză că PNL a lăsat din mână fondurile europene și dezvoltarea, adică banii europeni.

Ce aşteaptă oamenii de la viitorul ministru al sănătăţii? Și cum va gestiona Vlad Voiculescu, dacă va fi numit, relația lui rece cu Raed Arafat? (Libertatea)

Numele cel mai insistent vehiculat pentru a prelua Sănătatea în viitorul guvern este Vlad Voiculescu, cel care a fost ministru şi în timpul guvernului Cioloş. În primul mandat n-a avut expertiza necesară și vremurile au fost extrem de grele, pline de bune intenții, dar și de foarte multe ezitări. Acum, vremurile sunt și mai grele. Prima oară când a ajuns în fruntea Ministerului Sănătăţii, Vlad Voiculescu nu era politician. Era un tânăr de 32 de ani, care ajunsese să fie cunoscut publicului pentru reţeaua citostaticelor, un mecanism neoficial prin care voluntari aduceau în ţară medicamente pentru bolnavii de cancer care altfel nu ar fi avut acces la tratament.

Oricine va prelua la acest sfârşit de an sănătatea românilor face asta într-un moment critic: va avea de coordonat gestionarea pandemiei pentru tot restul iernii, dar şi desfăşurarea campaniei de vaccinare anti-COVID. Iar dacă mandatul va fi unul suficient de generos, va trebui să se ocupe şi de repornirea sănătăţii după pandemie. Viitorul ministru al sănătăţii va prelua frâiele unui sistem medical deja îndesat, copleşit, extenuat, agitat, cu mii de medici aflaţi în (prag de) burnout, cu mai multe dotări, dar şi mai puţini oameni decât în 2016. Viitorul ministru va trebui să calibreze, cel puţin jumătate de an, un echilibru fin între toate măsurile care trebuie luate pentru stoparea pandemiei şi nevoia de a găsi soluţii pentru toţi bolnavii cronici şi nu numai care au rămas pe dinafară din cauza rigorilor ameninţării COVID.

Cum au vândut AUR şi PSD aceeaşi gogoaşă pe tema invalidării mandatelor unor parlamentari (Adevărul)

PSD şi AUR au anunţat ritos că vor invalida mandatele de deputaţi ale unor candidaţi controversaţi, deşi ştiau bine că este imposibil juridic, iar singura soluţie ca persoanele respective să nu rămână parlamentari e să-şi dea demisia.

Partidul Social Democrat şi Alianţa pentru Unirea Românilor au procedat similar în ceea ce priveşte tema unor candidaţi controversaţi de pe listele lor, fie e vorba de persoane anchetate de DNA, fie că sunt persoane care au fost acuzate de tentativă de omor la Revoluţie. Cel mai scandalos caz este al lui Francisc Tobă, membru al Partidului Neamul Românesc, dar ales pe lista AUR în Camera Deputaţilor. Tobă, militar de carieră, este acuzat că la Revoluţie ar fi luat cu forţa din Spitalul Judeţean Sibiu mai mulţi protestatari deja răniţi şi i-a dus într-o sală de sport unde i-a bătut cu bestialitate. Ulterior, în anii 90 a devenit parlamentar FDSN. În urma scandalului din media, George Simion, copreşedinte al AUR, a anunţat că mandatul lui Tobă va fi invalidat de partid.

Contactat de „Adevărul” pentru a explica situaţia lui Francisc Tobă din ziua în care aveau loc validările din Parlament, copreşedintele AUR, George Simion, a răspuns laconic: „A depus cerere (n.r. – Francisc Tobă) de renunţare şi a fost exclus. Cei din PNL văd că încearcă să îl salveze”. De asemenea, i-a acuzat pe liberali că nu vor să ia în calcul decizia partidului privind excluderea lui Tobă. Prezentarea renunţării lui Tobă şi a excluderii e însă doar o mişcare de imagine. Legea electorală nu prevede nicăieri posibilitatea ca, după alegeri, partidul să poată invalida mandatul unui membru propriu. Francisc Tobă poate rămâne fără mandat doar dacă îşi dă demisia din Parlament după ce va fi validat. Tehnic vorbind, putere mare de decizie avut-o Biroul Electoral Central, în momentul în care a analizat dacă persoana aleasă îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, din moment ce deja a fost ales în urma unui scrutin, şi i-a înmânat certificatul de deputat.