Președintele propagandist și prețul plătit de noi toți (G4Media)

dan-tapalaga.jpg

Jurnalistul Dan Tapalagă
Image source: 
g4media.ro

Regele pandemiei (Recorder) - Marea întrebare în banking pentru 2021: se va prelungi sau nu moratoriul privind amânarea ratelor la credite? (Ziarul Financiar)

Președintele propagandist și prețul plătit de noi toți (G4Media)

"(..) Guvernul Orban și președintele Iohannis au simțit nevoia să arate că se implică din nou în mod direct în rezolvarea crizei sanitare, când au realizat amploarea dezastrului din spitale, cu secțiile de terapie intensivă pline. Săptămâni la rând au lăsat gestionarea pandemiei exclusiv pe seama autorității locale, un sistem falimentar de gestionare a crizei.

(...) Ironia sorții e că sistemul falimentar de delegare a deciziei în plan local, susținut din rațiuni pur electorale, face o victimă chiar din Sibiu, orașul președintelui Iohannis. Aici autoritățile locale, de la Primărie la Prefectură, au amânat nepermis aplicarea unor restricții și măsuri hotărâte. Au stat paralizate cu ochii pe București așteptând instrucțiuni care n-au mai venit.

Sibiul este pentru a treia zi consecutiv campion pe țară la rata de infectare, cu uriașul procent de 11 la mia de locuitori, morgile sunt pline, iar orașul e la un pas de carantină. Chiar și așa, în plină catastrofă sanitară, autoritatea locală evită să-și asume decizia închiderii orașului.

Sibiul este azi – ce palmă peste obrazul președintelui – simbolul eșecului în gestionarea pandemiei. Klaus Iohannis declara marți seară la Cotroceni că nu știe de ce s-a ajuns la un număr atât de mare de infectări, dar răspunsurile sunt banale: realitatea nu poate fi acoperită cu propagandă, fuga de decizie nu rezolvă problemele, amânarea măsurilor nepopulare agravează situația, frica și lașitatea liderilor politici ocupați exclusiv cu campania electorală ne costă pe toți un preț cam mare.

Un președinte echilibrat, așa cum Klaus Iohannis a arătat de multe ori că este, ar fi înțeles demult toate astea și ar fi acționat puțin altfel", scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

Integral AICI.

 

Regele pandemiei (Recorder)

Pe 18 martie 2020, la două zile după instaurarea stării de urgență, Guvernul României adopta o decizie care trăda toata panica unui stat luat pe nepregătite și își punea speranțele și banii în mâinile unui singur om: Adrian Ionel, directorul general al Unifarm. De aici începe o poveste incredibilă despre corupție, sfidare și incompetență: Ionel a ignorat listele cu furnizorii agreați de Comisia Europeană, a cumpărat echipamente de la intermediari dubioși, produse de firme fantomă și livrate la prețuri exorbitante. Peste 200 de ventilatoare pulmonare de calitate îndoielnică, achiziționate din China la suprapreț, zac acum fără avize în depozitele Unifarm în timp ce spitalele au nevoie disperată de astfel de echipamente. Recorder vă spune cum a ajuns un asemenea personaj să conducă o companie de importanță strategică, cine a luat cele mai mari felii din miliardul care ar fi trebuit să ajute sistemul medical în lupta cu pandemia și ce se ascunde în spatele declarației de avere imaculate a lui Adrian Ionel.

 

Marea întrebare în banking pentru 2021: se va prelungi sau nu moratoriul privind amânarea ratelor la credite? (Ziarul Financiar)

Moratoriul privind amâ­narea ratelor la cre­dite, care a fost aplicat în acest an pen­tru a susţine debitorii per­soa­ne fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza crizei coronavirusului, expiră şi nu este clar dacă va exista sau nu o prelungire a acestui moratoriu, în aceeaşi formă sau în altă variantă, şi în 2021.

În perspectivă, pot apărea pro­ble­me în bilanţurile băncilor dacă unii debitori afectaţi de impactul economic negativ al crizei coronavirusului nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea păsuirii permise de cadrul le­gislativ. În aceste condiţii, rata NPL poate reveni pe creştere puternică.

BNR a transmis un mesaj ferm tu­tu­ror băncilor din sistem să identifice debi­torii vulnerabili privind rambur­sa­rea cre­di­telor şi să constituie din T/2020 provi­zioane de risc corespunzătoare, pentru a evita even­tuale pierderi masive şi deca­pi­ta­lizarea băncilor în anul 2021, după cum a spus Florin Georgescu, prim-vi­ce­guvernator al BNR, responsabil de su­pra­vegherea bancară.

Unul dintre obiectivele importante la nivelul sistemului bancar românesc este prevenirea creşterii semnificative a creditelor neperformante începând cu luna ianuarie 2021, când încetează ac­tuala amânare a plăţii ratelor debito­rilor persoane fizice şi juridice.

Continuarea în ZF.