Prognoză neagră pentru România: 1 milion de cazuri active de COVID-19 în septembrie (Adevărul)

scenariu.png

Prognoză neagră pentru România: 1 milion de cazuri active de COVID-19 în septembrie
Prognoză neagră pentru România: 1 milion de cazuri active de COVID-19 în septembrie
Image source: 
captură

„Într-o după-amiază nu puteam să mă opresc din plâns fiindcă ne murise un pacient, iar, două ore mai târziu, la magazin, în spatele meu, cineva ţipa că nu vrea să îşi pună masca!” Confesiunea unui medic de la „Infecțioase” (Republica.ro) - Expert în educație, despre legătura dintre „nu există COVID” și analfabetismul științific: „Acum se plătește prețul pentru școala prost făcută și cum se raportează politicienii la cetățeni” (Libertatea) - România înaintează ca melcul în dezvoltarea reţelei de gaz, apă şi canalizare, care înseamnă, de fapt, civilizaţie (Ziarul Financiar)

Prognoză neagră pentru România: 1 milion de cazuri active de COVID-19 în septembrie (Adevărul)

 

Cel mai negru scenariu al unui document intern al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă arată posibilitatea ca în luna septembrie România să atingă pragul de un milion de cazuri active de COVID-19 dacă se păstrează indicele actual al distanţării sociale. Studiul mai subliniază că în contextul actual, la 1 august vom avea între 20.000 şi 24.000 de cazuri active şi că s-ar crea condiţiile pentru impunerea din nou a stării de urgenţă.

Şeful DSU Raed Arafat a confirmat studiu şi interpretarea într-o intervenţie la Digi24. Acesta a explicat că dacă lucrurile merg în aceeşi direcţie în ce privesc măsurile de prevenţie, documentul se va adeveri.

În contextul în care numărul de cazuri de COVID-19 a crescut în România cu 54% faţă de săptămâna trecută, documentul atrage atenţia la faptul că distanţa socială a scăzut şi că dacă trendul va continua, România ar putea avea la mijlocul lunii august între 42447 şi 58400 de cazuri active. De altfel, documentul subliniază că în aceste condiţii am îndeplini condiţiile pentru a intra din nou în stare de urgenţă.

 

„Într-o după-amiază nu puteam să mă opresc din plâns fiindcă ne murise un pacient, iar, două ore mai târziu, la magazin, în spatele meu, cineva ţipa că nu vrea să îşi pună masca!” Confesiunea unui medic de la „Infecțioase” (Republica.ro)

 

Aceasta a fost întâmplarea care a făcut-o pe doamna doctor Anca Ianiţcaia, medic specialist boli infecţioase la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, să îşi facă publică neputinţa. Inițial fusese optimistă că situaţia se va îndrepta, deşi, ca profesionist, spunea că virusul nu va putea fi invins până ce nu va apărea un vaccin, dar spera că seriozitatea noastră va limita îmbolnăvirile, aşa cum se întâmplase până pe la mijlocul lunii iunie în Timişoara. Doar că, pe măsură ce sfaturile colegilor săi, ale domnului doctor Musta sau ale managerului spitalului, prof. dr. Cristian Oancea, deveneau din ce în ce mai contestate pe reţelele de socializare, iar paturile secţiei dedicate bolnavilor de covid începeau să se umple, speranţa sa începea să se stingă.

Mărturisirea medicului din prima linie e pe republica.ro.

 

Expert în educație, despre legătura dintre „nu există COVID” și analfabetismul științific: „Acum se plătește prețul pentru școala prost făcută și cum se raportează politicienii la cetățeni” (Libertatea)

 

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), a explicat, într-un interviu pentru cititorii Libertatea, care sunt cauzele pentru care atât de mulți români nu cred în existența noului coronavirus și refuză să poarte masca de protecție. Acest tip de comportament, spune expertul, își are rădăcinile în școală, unde profesorii nu au reușit să le stimuleze elevilor interesul pentru știință, să le crească respectul pentru munca cercetătorilor și să le dezvolte gândirea critică astfel încât să discearnă singuri informația și să se ferească de fake news.

 

România înaintează ca melcul în dezvoltarea reţelei de gaz, apă şi canalizare, care înseamnă, de fapt, civilizaţie (Ziarul Financiar)

 

Lungimea conductelor de gaz din România a ajuns la 42.300 km. Ritmul mediu anual de creştere a reţelei de gaz din România este de 730 km în ultimii 6 ani. În acest ritm ar trebui 80 de ani pentru a ajunge la 100.000 km de reţea de gaz, cât are Ungaria.

„Raportat la nu­mă­rul total de gos­po­dă­rii racordate este o creştere foarte mi­că. La momentul acesta avem 34-35% dintre gos­podării cu acces la re­ţea­ua de gaze. Pe expe­rien­ţa pe care o avem noi ca dez­voltatori de reţele de distri­buţie ştim că în localităţi unde intrăm cu investiţii apar şi investiţii noi“, a declarat pentru ZF CEO-ul companie care dezvoltă reţele de distribuţie gaze.

Lungimea reţelelor de apă a crescut cu 2.000 km şi lungimea reţelelor de canalizare cu 1.800 km în 2019.