Avertismentul lui Dorel Săndesc, cel mai cunoscut medic ATI din România (HotNews)

dorel_sandesc.jpg

Prof. dr. Dorel Săndesc
Image source: 
Facebook/Dorel Săndesc

Moştenirea lui Dragnea: cum a ajuns România să plătească o amendă de 3 milioane de euro. La mijloc: Teldrum (Adevărul) - Producția lipsește din top zece sectoare finanțate prin IMM Invest. Pe podium: transporturile, construcțiile și agricultura (Ziarul Financiar) - Șase, Covidu’! (Gazeta Sporturilor)

​Avertismentul lui Dorel Săndesc, cel mai cunoscut medic ATI din România: Avem doar 1.000 de medici ATI. Va fi una dintre problemele majore, dacă numărul pacienților cu COVID va crește (HotNews)

 
Numărul pacienților infectați cu coronavirus continuă să crească, iar odată cu el și numărul pacienților critici, care ajung în faze grave ale bolii, lucru care pune o presiune mare pe secțiile de terapie intensivă din spitale. Mai ales în condițiile în care în aceste secții ajung și pacienți în stare critică din cauza altor afecțiuni, care "nu au luat pauză pe perioada epidemiei", atrage atenția Dorel Săndesc, medic ATI, președintele Societății Române de Anestezie-Terapie Intensivă și al comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății, într-un interviu acordat HotNews.ro. Cu toate că s-a vorbit foarte mult despre numărul insuficient de paturi, Dorel Săndesc subliniază și cealaltă parte gravă a problemei - deficitul de personal din secțiile ATI, unde există doar circa 1.000 de medici și în jur de 800 de rezidenți. Acest lucru se poate transforma într-o "problemă majoră", avertizează Dorel Săndesc.
261 de pacienți infectați cu coronavirus sunt internați în acest moment în secțiile ATI din spitalele românești.
În România sunt undeva la 1.000 de medici ATI, plus aproximativ 800 de rezidenți ATI.
Soluția pe care o vede Dorel Săndesc: angajarea rapidă a medicilor, inclusiv a medicilor din ultimul an de rezidențiat, anul V. "Mai ales în condițiile creșterii semnificative a venitului personalului medical și, în special în această zonă ATI, în care sporurile sunt mari, sunt tot mai mulți medici ATI care doresc să își continue activitatea în România."
 

Moştenirea lui Dragnea: cum a ajuns România să plătească o amendă de 3 milioane de euro. La mijloc: Teldrum (Adevărul)

 
Comisia Europeană a obligat România la plata unei amenzi de 3.000.000 de euro pentru implementarea cu întârziere a Directivei UE privind spălarea banilor. Tergiversarea a fost orchestrată de Liviu Dragnea în timpul guvenării PSD, la mijloc fiind celebra firmă Teldrum, susţin surse politice pentru Adevărul. Printre executanţi: Viorica Dăncilă, Tudorel Toader și alții.
În 2015, Uniunea Europeană a adoptat un document esenţial pentru combaterea corupţiei: Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.
Data-limită pentru transpunerea Directivei privind spălarea banilor era 26 iunie 2017, potrivit unor surse diplomatice.
În decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare şi s-a instalat autoritar la putere. Însă printre priorităţile lui Liviu Dragnea nu se număra şi combaterea spălării banilor. Dimpotrivă. Directiva europeană interzice firmele cu acţiuni la purtător, o decizie care-l ţintea direct pe Dragnea. ”Ştia tot partidul că Liviu Dragnea are acţiuni la purtător – adică ascunse - în mai multe companii, cea mai notorie fiind TelDrum, care a devenit şi subiectul unui dosar penal. Aşadar, directiva de partid a bătut directiva europeană, ca să glumesc puţin”, explică unul dintre liderii de atunci ai PSD pentru Adevărul. Acţiunile la purtător  sunt emise de societăţile comerciale către acţionari (persoane fizice), dar fără să fie menţionat numele titularului. Pe scurt, acţionari din umbra. În acel moment, Liviu Dragnea conducea din umbră nu doar firme, ci întreaga ţară. Prin urmare, Parlamentul, dominat de majoritatea covârşitoare PSD-ALDE, nu a iniţiat niciun proiect de lege privind transpunerea Directivei privind spălarea banilor. În paralel, Parlamentul muncea cu sârg la modificarea legislaţiei penale în interesul lui Liviu Dragnea.
La un an de la depăşirea datei-limită, Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiţie a UE pentru refuzul de a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană.În toamna anului 2018, când începea procesul României la CJUE, premierul Viorica Dăncilă se răstea în Parlamentul European: ”Nu am venit să dau socoteală!”.
 

Producția lipsește din top zece sectoare finanțate prin IMM Invest. Pe podium: transporturile, construcțiile și agricultura (Ziarul Financiar)

 
Comerţul, de la cel cu amănuntul, la auto, comerţ online şi până la comerţ cu ridicata este cel mai bine reprezentat în top 20 sectoare după numărul de IMM-uri finanţate. Comerţul este şi cea mai mare „industrie“ a României după cifra de afaceri totală din 2018. Astfel, cumulat, 1.226 de companii care au drept obiect comerţul au obţinut aprobare din de finanţare din partea băncilor din IMM Invest. Producţia lipseşte din top 10, abia pe locul 20 se află fabricarea pâinii.
 

Șase, Covidu’! (Gazeta Sporturilor)

 
Toate nenorocirile se lipsesc de Dinamo: ieri șase fotbaliști au fost depistați pozitiv la testele de coronavirus: Vali Lazăr, Alex Răuță, Filip Mrzljak, Mihai Popescu, Ricardo Grigore și Ștefan Fara. Mulțescu se gândește serios să plece, la numai două zile de la instalare. Directorul general Bălănescu a solicitat aseară oprirea definitivă a campionatului.
Ignoranța se plătește! Acum, la spital – comentează în ziarul sportiv jurnalistul Cristian Geambașu. Aș fi tare curios câți corona-sceptici sunt printre vitejii de la Dinamo. Fiindcă, stimați jucători profesioniști, nu te infectezi în gașcă dacă respecți niște reguli minime de igienă, dacă urmezi la bun-simț normele alea sanitare. Prostia și ignoranța fudulă se plătesc. Eventual cu retrogradarea. Altfel, pățania celor de la Dinamo ar trebui să fie un avertisment pentru toată suflarea fotbalistică de pe la noi.