Al doilea vârf al epidemiei. De ce refuză Guvernul să intervină cu noi măsuri. Unde a dispărut președintele Iohannis? România, în topul țărilor cu cel mai mare număr de infectări zilnice (G4Media)

dan-tapalaga.jpg

Jurnalistul Dan Tapalagă
Image source: 
g4media.ro

De ce intră în colaps sistemul românesc de sănătate (Adevărul) - Industria alimentară a pierdut 30 de fabrici mari în ultimii 15 ani, iar 5.000 de locuri de muncă au fost şterse cu buretele (Ziarul Financiar) - Sub masca unei reforme administrative, se pregătește asimilarea românilor din Ucraina (România Liberă)

Al doilea vârf al epidemiei. De ce refuză Guvernul să intervină cu noi măsuri. Unde a dispărut președintele Iohannis? România, în topul țărilor cu cel mai mare număr de infectări zilnice (G4Media)

România înregistrează în ultimele patru săptămâni o creștere constantă a numărului de cazuri active, cu un apogeu atins săptămâna trecută, cea mai neagră de la începutul epidemiei. România contabilizează aproape zilnic 400 de noi cazuri, iar numărul deceselor a ajuns, marți, din nou la 30 într-o singură zi.

Cu aceste cifre îngrijorătoare, urcăm în topul țărilor europene cu număr mare de infectări alături de Serbia (focar în Belgrad), Portugalia (focarul de la Lisabona), Marea Britanie, Luxemburg și Suedia, cu cea mai mare rată de îmbolnăviri.

Cu toate acestea, autoritățile au dispărut din peisaj și se limitează să constate că oamenii nu mai respectă regulile.

În România s-au raportat luni trei noi focare de infectări cu COVID 19, la spitalul de urgență din Ploiești, la spitaul CFR din Timișoara și la un centru de bătrâni din Slobozia. Adăugați-i pe cei peste 500 de bolnavi de COVID – 19 plecați din spitale după decizia CCR, unii dintre ei potențiale pericole de infectare, și vom avea un tablou ceva mai complet al riscului ca epidemia să scape de sub control. Riscurile sunt cu atât mai mari, cu cât majoritatea spitalelor raportează deja că secțiile de terapie intensivă sunt depășite. Sistemul sanitar a ajuns la limită, iar medicii abia mai fac față suprasolicitării.

Și atunci de ce guvernul Orban și președintele Iohannis par să fi abandonat lupta tocmai acum, când situația se agravează?

Răspunsul l-ați intuit deja: se apropie alegerile locale, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. În opinia sa, Guvernul Orban și președintele Iohannis nu mai doresc să fie mesagerii veștilor proaste. Fug de realitate așa cum au procedat și la începutul crizei, când sperau că încă se mai pot organiza anticipate. Pe de altă parte, liderii PSD și Pro România dau dovadă în aceste zile de iresponsabilitate crasă, încurajând cetățenii să conteste orice măsură a guvernului Orban sau refuzând ostentativ să poarte mască.

Ajunsă în acest punct, România riscă să-și complice singură situația pe termen lung. Guvernul și opoziția, prin comportamentul lor, nu-i ajută deloc pe cetățeni, oferindu-le mici satisfacții de moment. Dimpotrivă, refuzând să adopte noi restricții sau contestându-le mereu, le fac un rău și mai mare.

Integral pe g4media.ro.

De ce intră în colaps sistemul românesc de sănătate (Adevărul)

Criza sanitară generată de coronavirus a readus în atenţie problemele grave cu care se confruntă sistemul medical din România, cheltuielile cu asistenţa medicală nemaiputând fi suportată din cotizaţiile lunare ale angajaţilor.

Potrivit datelor CNAS, în momentul de faţă aproximativ 10,7 milioane de persoane sunt scutite de la plata cotizaţiei lunare pentru sănătate, acestea fiind colectate de la numai 5,3 milioane de angajaţi. Excepţiile de la plata contribuţiilor au fost stabilite prin modificări succesive ale Legii Sănătăţii din ultimii 14 ani, guvernanţii stabilind neplata taxei de 10% pentru veniturile copiilor, pensionarilor (deşi aceştia plăteau în trecut această contribuţie) invalizi şi alte categorii de persoane defavorizate, ba chiar şi pentru angajaţii din construcţii.

PALMED: Întreg sistemul sanitar este sub presiune

Contactat telefonic, Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a explicat pentru „Adevărul” care sunt motivele pentru care sistemul român de sănătate este în prag de colaps. „Numărul mare de persoane neasigurate şi nu atât ca valoare, ci ca pondere în totalul populaţiei care ar putea avea nevoie de servicii medicale, arată presiunea care se pune pe sistemul sanitar. Unul dintre motivele pentru care mereu există o discuţie a subfinanţări este dat tocmai de acest număr mare de persoane cu o probabilitate crescută de a avea nevoie de servicii medicale complexe, cum ar fi pensionarii, dar fără asigurare.

Aflați din Adevărul cum sunt finanţate serviciile medicale în alte state europene.

Industria alimentară a pierdut 30 de fabrici mari în ultimii 15 ani, iar 5.000 de locuri de muncă au fost şterse cu buretele (Ziarul Financiar)

România este un importator net de alimente, consumatorii mâncând anual lactate, mezeluri sau dulciuri din Germania, Polonia ori Italia în valoare de 4 mld. Euro. Deşi industria alimentară este un domeniu cheie pentru economie, având cea mai mare valoare adăugată, în România se închid an de an facilităţi de producţie, pe când investiţiile noi în domeniu pot fi numărate pe degete.

Industria alimentară este evaluată la circa 50 mld. lei (10 mld. euro), ea având potenţial să crească puternic, ba chiar se dubleze la 100 mld. lei (20 mld. euro), însă doar cu investiţii masive din partea actorilor economici. Analiştii spun că pandemia şi criza economică ar putea fi o şansă pentru ca fiecare ţară să îşi dezvolte producţia proprie de lactate, panificaţie, ulei, mezeluri sau zahăr, pentru a depinde cât mai puţin de importuri.

Sub masca unei reforme administrative, se pregătește asimilarea românilor din Ucraina (România Liberă)

Planul de reorganizarea administrativă a Ucrainei va include așezărilor de români în districte cu populație majoritar ucraineană, în care românii ar deveni, astfel, minoritari. Guvernul de la Kiev a pus proiectul în dezbatere publică până la data de 17 iulie. Reforma administrativ-teritorială a teritoriului Ucrainei a început în anul 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamna anului 2020.

În regiunea Cernăuți, 12,5 la sută din populație s-a declarat de etnie română. Prin noua schemă de organizare, din cele 11 raioane actuale ale regiunii vor rămâne doar trei, cu reședințe în orașele Cernăuți, Storojineț și Hotin.

Conform recensământului din anul 2001, 258.619 de cetățeni ai Ucrainei s-au declarat moldoveni iar alți 155.130 de cetățeni ucraineni s-au declarat români. În orașul Cernăuți funcționează un Consulat General al României, iar ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, urmează să vină în vizită la Kiev.