Nu mai știm ce nu avem voie (România Liberă)

boi.jpg

Image source: 
România Liberă

”Nu mai știm ce nu avem voie. Starea de urgență trece, starea de alertă nu e pregătită”, comenteaza editorialistul România Liberă Mihai Diac.

Oficialii români, în frunte cu președintele Iohannis, au susținut că starea de alertă este necesară pentru a permite continuarea măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus.

Întrucât actuala Putere nu poate face presiuni asupra magistraților CCR, pentru a-i convinge să nu-i pună “bețe în roate”, guvernul Orban a pregătit o variantă de rezervă.  Această variantă are forma unui proiect de lege, elaborat de Ministerul Justiției, pe care Cabinetul l-a avizat favorabil cu maximă operativitate, în ședința de luni. Proiectul urmează să fie trimis la Parlament, în speranța că și Parlamentul îl va discuta și aproba cu maximă urgență.

Se dau amenzi dar nu știm pentru ce mai conchide Mihai Diac. Unul dintre elementele încă neclare este chiar cel legat de declarația pe proprie răspundere, care a fost obligatorie pe timpul stării de urgență. Premierul Orban a spus deja că se va putea circula fără restricții în interiorul localităților și cu mai puține restricții în afara acestora, inclusiv pentru activități sportive individuale - cum ar fi mersul pe bicicletă, pentru vânătoare sau pentru pescuit. Dar nu se știe încă dacă declarația scrisă va mai fi obligatorie sau nu. În orice caz, amenzi contravenționale se vor putea da.

 

”În loc să stea la televiziuni, precum Marcel Iureș pe scenă, Orban ar trebui să se ducă cu SPP-ul în fiecare farmacie, să vadă câte zeci de medicamente lipsesc. Din fața televizorului, în așteptarea relaxării de pe 15 mai, una din vocile respectate ale jurnalismului din România”. Petre Barbu se declară exasperat, într-un editorial din Libertatea, de omniprezența guvernanților la televiziunile de știri care promit multe și fac puține.

Miniștrii noștri, în frunte cu șeful lor, Ludovic Orban, apar în fiecare seară la televiziuni. (Trebuie să informeze poporul. Altfel, poporul rămâne cu ochii-n soare, neajutorat.) Schimbă între ei televiziunile. (Televiziunile îi schimbă între ele, iar site-urile fac știri. Presa muncește la greu.) Altă treabă n-au? (E treaba lor, să fie văzuți, să clămpănească.)

De ce? De ce nu se duce Orban în piață, să vadă cum prețurile cresc în fiecare zi? Curba prețurilor nu se află pe un „platou”, așa cum este curba infectărilor cu COVID-19, invocată de Tătaru, dar periculoasă, cum ne amenință Iohannis, curba asta a prețurilor se duce în sus, tot mai sus. Orban n-o vede? De ce nu vorbește nimeni la televiziuni despre prețuri? (Prețurile sunt pentru popor, doar șmecherii profită.) conchide Petre Barbu.

Din G4media aflăm că de câteva zile, patronii din Mamaia își pregătesc terasele, restaurantele și beach-barurile, deși autoritățile nu au comunicat momentul în care acestea ar putea funcționa din nou, în contextul crizei de COVID-19.

Vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism pentru regiunea sud-est, declara, la începutul lunii, că litoralul românesc a înregistrat pierderi de 60 de milioane de euro doar în perioada care ar fi fost mini-vacanța de 1 mai.

Cu toate acestea, industria ospitalității este unul dintre segmentele care vor rămâne în continuare blocate după 15 mai și nu este sigur când aceasta va fi repornită. În pofida acestui lucru, investitorii din Mamaia se pregătesc să-și deschidă business-urile pentru sezonul estival 2020, ba chiar înainte de termenul la care începeau pregătirile în anii precedenți.

Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Dan Goicea, CEO Cock­ta­il Holidays, una din­tre cele mai mari agen­ţii de tu­rism de pe plan local, con­sideră că au­torităţile ro­mâ­ne ar trebui să vină cât mai repede cu proiecte de repornire a sec­torului turis­mu­lui, aşa cum au făcut de exemplu gre­cii, care au anunţat că vor deschide trep­tat hotelurile turiştilor la final de iunie.

”Cred că doar 25% din businessul din anul trecut se va realiza anul acesta. Şi anul viitor businessul va fi afectat, nu ştim încă în ce fel“ spune el.

Din Adevarul aflăm ce rezultate dă noul tratament pentru COVID-19, aplicat de doctorul Musta şi extins la nivel naţional: „Aici este cheia“.

La aproape trei săptămâni de la aplicarea noii scheme de tratament, doctorul Musta arată că noua reţetă, confirmată deja pe plan internaţional, dă roade. „Noi am introdus în protocolul nostru ca toţi pacienţii cu formă medie de COVID-19 şi formă uşoară la pacienţi cu factori de risc să se introducă terapia profilactică de anticoagulare, iar la cei care sunt în forme severe de boală s-a introdus terapia curativă pe nişte criterii medicale pe care le-am trecut în ghidul nostru terapeutic. De trei săptămâni, toţi pacienţii urmează tratament anticoagulant conform ghidului nostru terapeutic”, a explicat medicul Musta, potrivit căruia rezultatele se văd în numărul pacienţilor care au ajuns să aibă nevoie să fie intubaţi.

Doctorul Musta a mai declarat că „pacienţii care urmează tratamente anticoagulante pentru boala pe care o au, cum sunt cardiacii, trebuie să îşi ia în continuare tratamentul. „Orice alt tratament pe care pacienţii îl iau trebuie continuat pentru că acea boală trebuie să fie echilibrată. În momentul în care nu îşi iau tratamentul se dezechilibrează şi riscul este mai mare în cazul infecţiei cu coroanvirus”, a punctat medicul de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, unde au fost vindecaţi 420 de pacienţi.

Laura Codruța Kovesi, șefa primului Parchet European care se va ocupa cu anchetarea fraudelor fondurilor uniunii, a declarat, într-un interviu acordat Euractiv.com, că ea și echipa sa sunt pregătiți să înceapă activitatea ”cu viteză maximă” și să lupte pentru ”protejarea independenței” lor.

Kovesi a atras însă atenția că va fi imposibil să gestioneze 3.000 de cazuri, câte a estimat că vor fi înregistrate în primele zile de activitate, cu doar ”32 de procurori și un sfert”.

Șefa EPPO a declarat că parchetul său nu vrea să investigheze ”cazuri mici”, ci își va concentra toată atenția asupra fraudelor mari, transfrontaliere, care nu pot fi anchetate de procurorii de la nivel național din cauza obstacolelor impuse de limitările teritoriale.

Fosta șefă Anticorupție a mai declarat că experiența din România a fost ”o pregătire bună” pentru rezistența la eventualele presiuni politice care ar putea apărea în timpul investigațiilor fraudelor din diferite state. Kovesi a transmis că va face publică orice tentativă de intervenție în anchetele procurorilor EPPO, dar și dacă cineva îi va cere să nu își facă treaba sau îi va spune cum să soluționeze un dosar.

Revista presei românești din 12 mai 2020