Starea de urgență și efectele ei (Adevărul)

ion-m-ionita_6.jpg

Jurnalistul Ion M. Ioniță semnează editorialul ziarului "Adevărul" de astăzi.
Jurnalistul Ion M. Ioniță semnează editorialul ziarului "Adevărul" de astăzi.
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Români versus suedezi în fața pandemiei. Factorul care face diferența: încrederea în autorități. „La noi, rănile provocate de Colectiv sunt încă deschise” (Libertatea) - CEC Bank şi Banca Românească au anunţat că amână ratele 1-2 luni (Ziarul Financiar)

Starea de urgență și efectele ei (Adevărul)

"Nu s-a mai vorbit în România de stare de urgență din 1999, atunci când a avut loc ultima mineriadă. Pe vremea aceea, statul s-a aflat în pericol; la fel, regimul constituțional, democratic. Astăzi, pericolul este un virus, cum ne va afecta situația politică?", se întreabă în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

"România nu are decât un singur obiectiv major pe termen scurt, și anume restrângerea răspândirii infecției...Pentru a se ajunge aici, este nevoie de setul de măsuri cuprinse în decretul de instituire a stării de urgență. Pe deoparte. Pe de altă parte, este nevoie de  cooperarea societății și de încredere în instituțiile chemate să acționeze în situația de urgență.

Ceea ce dovedește un alt lucru extrem de important pe care clasa politică nu le-a făcut și nici măcar nu s-a preocupat vreodată să-l facă. Baza încrederii se construiește în vremuri calme, în timpuri de pace. Atunci se pune deoparte pentru vremuri grele, se pregătesc instituțiile, să fac achizițiile necesare pentru situațiile de acest fel despre care se știa cu siguranță că vor veni, chiar dacă nu se cunoștea când vor apărea.

Guvernările de până mai ieri s-au bucurat de creștere economică bazată pe consum și împrumuturi. Ceea ce am moștenit este datorie și deficite. Ar fi fost greu și fără pandemia de coronavirus. Dar efectele economice ale pandemiei complică și mai mult lucrurile.

Dar, după foarte multă vreme, fiind și an electoral se ivește ocazia pentru a vota în funcție de ceea ce actorii politici au făcut, nu neapărat pentru ce nu au făcut...Decontul vine întotdeauna. 

Criza actuală pe care o trăiește lumea întreaga nu este numai una de Sănătate publică. Sau economică. Când lucrurile se vor așeza, oamenii vor fi mult mai puțin înclinați să accepte ca lucrurile să rămână ca înainte".

Integral în Adevărul.

 

Români versus suedezi în fața pandemiei. Factorul care face diferența: încrederea în autorități. „La noi, rănile provocate de Colectiv sunt încă deschise” (Libertatea)

Suedia avea, în momentul redactării acestui text, 1.024 de cazuri de coronavirus confirmate și două decese. România, 139 de cazuri confirmate și nici un deces. În vreme ce la noi în țară panica pune stăpânire pe oameni, suedezii își continuă viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. 

Cum se explică diferența de abordare, la nivel de cetățean, a unei pandemii care a paralizat deja o parte din lume, a închis granițe, a izolat țări, prăbușește economii, dar mai ales care ucide. Simplu, spun specialiștii consultați de Libertatea. Suedezii au, în primul rând, încredere în autorități. Și nu se tem de schimbare.

O echipă Libertatea se afla în Suedia în momentul declanșării epidemiei de coronavirus în Europa și a urmărit în paralel, situația de acolo și pe cea din țară. 

Încă de la apariția primelor cazuri, România a luat măsuri rapide contra răspândirii virusului, dar populația a intrat în panică. Oamenii au început să-și facă provizii, să țeasă scenarii fanteziste, dar mai ales să se teamă ”de ce e mai rău”.   

În Suedia, barurile și restaurantele funcționează, centrul Stockholmului era plin de lume, școlile sunt deschise, copii merg în continuare în excursii și tinerii se sărută pe stradă.  

Specialiști în psihologie au identificat cel puțin doi factori principali pentru diferența majoră între felurile în care se raportează cele două societăți la situația actuală: suedezii au încredere în autorități și văd impredictibilitatea viitorului ca fiind o oportunitate.

Românii traduc impredictibilitatea prin pericol. Iar traumele sociale provocate de felul în care s-au comportat autoritățile în cazul Colectiv sunt încă prezente. 



Bancherii cer BNR modificarea regulilor pentru ca amânarea ratelor la credite să fie considerată excepţională şi să nu intre la credite cu probleme. Deocamdată, CEC Bank şi Banca Românească au anunţat că amână ratele 1-2 luni (Ziarul Financiar)

♦ Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la credite pentru 2 luni ♦ CEC Bank, cea mai mare instituţie de credit controlată de stat, amână pentru 1 lună ratele la creditele retail ♦ Banca Transilvania, cea mai mare bancă, a anunţat că va susţine clienţii care au luat credite ♦ BRD, a treia bancă de pe piaţă, a decis să elimine costurile pentru internet şi mobile banking 3 luni, în contextul coronavirusului ♦ BNR va asigura toată lichiditatea necesară astfel încât plăţile să se desfăşoare fără probleme, iar solicitările de cash ale clienţilor să fie onorate fără probleme de către bănci.