Cade guvernul Orban? Ce câștigă liberalii, Ciolacu și PSD dacă se ajunge la anticipate. Cine pierde pe toată linia (g4media)

dan-tapalaga.jpg

Jurnalistul Dan Tapalagă
Image source: 
g4media.ro

Cum sfârşeşti în România lent sub ochii doctorilor de la Urgenţă (Adevărul) - Lipsa forţei de muncă forţează ţările est-europene să-şi întindă năvoadele de pescuit muncitori străini tot mai departe în largul lumii (Ziarul Financiar)

Cade guvernul Orban? Ce câștigă liberalii, Ciolacu și PSD dacă se ajunge la anticipate. Cine pierde pe toată linia (g4media)

"Cu doar câteva ore înaintea votului la moțiunea de cenzură de miercuri, toate datele, informațiile și gesticulația politică arată că există premisele căderii Guvernului Orban. PSD-ului îi lipsește un singur vot, iar dacă Pro România intră în joc șansele moțiunii cresc semnificativ", scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

"Guvernul Orban pare pregătit deja pentru acest scenariu. Executivul a adoptat preventiv în ședința de marți mai multe ordonanțe de urgență prin care a modificat legislația electorală, dat fiind că un eventual guvern interimar nu va mai putea apela la OUG.

Ludovic Orban n-a fost niciodată prea încântat de încheierea mandatului după doar câteva luni. În plus, s-a temut că va pierde puterea în partid dacă șeful statului nu-l va mai nominaliza premier. La rândul său, de ce s-ar repezi Ciolacu în alegeri cu un partid prăbușit undeva la 20%? La ce i-ar folosi anticipatele dacă pierde o groază de parlamentari? 

Foarte probabil că liderul PNL a primit între timp toate garanțiile verbale posibile că tot el va fi numit după anticipate și s-a convins singur că liberalii nu se vor mai întâlni prea curând cu șansa de a-și mări scorul electoral la aproape 40%.

Dacă așteaptă alegerile la sfârșitul anului, s-ar putea ca valul de entuziasm de acum să se estompeze. Erodarea la guvernare, unele măsuri greu de aplicat cum ar fi mărirea pensiilor de la 1 septembrie, ar putea coborî PNL în sondaje iar premierul Orban să rateze șansa consolidării politice în Parlament.

Marea întrebare este ce ar avea de câștigat PSD din anticipate? De ce a depus moțiune de cenzură după ce guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin?

Baza de putere a partidului condus de Ciolacu ar fi fost serios pusă în pericol de revenirea la alegerea primarilor în două tururi, pe când într-un singur tur o parte semnificativă din cei 1800 de primari pesediști, în frunte cu Firea la București, au o șansă bună să-și păstreze mandatul.

Dar există un câștig cert și pentru președintele interimar al partidului, Marcel Ciolacu, în caz că se ajunge la anticipate. Dacă alegerile locale se vor desfășura simultan cu cele parlamentare în primăvară, Ciolacu va avea ocazia să-și consolideze baza de putere în partid.

El va fi cel care va întocmi listele electorale, nu baronii locali, șefii de Consiliu Județean și primarii atotputernici. Pe sistemul normal de vot, cu locale în vară și anticipate în toamnă, baronii PSD condiționau mobilizarea la vot de întocmirea listelor de candidați la parlamentare, șantajând pe față liderii de la centru. Nu alergăm după voturi dacă nu ne puneți oamenii pe locuri eligibile. Valabil și la PSD, dar și la PNL în bună măsură.

În scenariul în care guvernul Orban pică și se ajunge la anticipate, marii perdanți vor fi cei de la Alianța USR/ PLUS. Fără alegeri locale în două tururi, șansele partidelor conduse de Barna și Cioloș de câștiga mai multe primării scad dramatic, la fel forța de negociere cu PNL din moment cu nu va exista un al doilea dur la primari și nici șefi de CJ aleși de consilieri. Ce să mai negocieze?

În orice scenariu, miza Bucureștiului rămâne deschisă si favorabilă pentru USR/PLUS...."

Integral pe g4media.ro.

Moartea doamnei Popa. Cum sfârşeşti în România lent sub ochii doctorilor de la Urgenţă (Adevărul)

Cazul femeii de 70 ani care a murit după 16 ore de stat la Urgenţa Spitalului Clinic Judeţean Constanţa este simptomatic pentru sistemul de sănătate din România.

Unitatea de Primiri Urgenţe din spitalele româneşti reprezintă, de fapt, o pâlnie a tuturor cazurilor care au nevoie de medic (uneori pentru un simplu consult), în loc să fie o piramidă în vârful căruia ajung cazurile cu adevărat grave. 

La ora 7.30, în dimineaţa de sâmbătă, 1 februarie, Viorica Popa a fost adusă cu ambulanţa la Urgenţă. Femeia era cardiacă şi respira greu de 3 zile. A fost încadrată ca pacient de Cod Verde, însemnând „Urgent“. Soţul ei a stat în sala de aşteptare, iar la ora 12 a cerut să o vadă, în saloanele UPU. „Începuse să transpire, avea mâinile reci. Nu avea nici un diagnostic pus“, povesteşte Ilie Popa, acum văduv. 

Fiul lor a ajuns la spital seara, la ora 19. „Mama era pe un scaun mobil cu care se transportă pacienţii. Era în salonul de aşteptare, lângă medicii care completează documente. Avea ochii roşii, umflaţi, cianoză la ochi, respiraţie greoaie. Cădea de pe scaun, o mai susţineam eu de umeri. Imaginile video pot dovedi asta“, declară fiul, Constantin Popa. Pulsul femeii scădea încontinuu, de la 12 ajunge la 10. „Am cerut unei asistente să repornească aparatul EKG, deoarece îi căzuse un senzor. A dat din umeri şi a mers mai departe. Toţi medicii au venit la final, în camera de resuscitare. Erau 9 medici acolo. Atunci au venit, până atunci nu au fost prezenţi“, spune bărbatul.

La ora 21.50, Viorica Popa a fost declarată decedată. Cauzele decesului, conform certificatului medical constatator: insuficienţă cardio-respiratorie acută, hidropneumotorax drept, pneumopatie acută, emfizem pulmonar rupt şi cardiopatie cronică. Familia contestă încadrarea pacientei la Cod Verde, deşi starea ei era foarte gravă şi necesita intervenţie de Cod Galben, având risc de agravare rapidă – ceea ce s-a dovedit, ajungându-se chiar la Cod Roşu, de resuscitare. 

Spitalul arată că pacienta a fost consultată la ora 8.07 de medicul urgentist, i s-au făcut analize uzuale (EKG, sânge, radiografie) şi i s-a făcut tratament cu ser fiziologic. La ora 10 a urmat consultul de boli interne, apoi unul cardiologic la ora 11.10, fiecare medic cerând analize suplimentare. „Trebuie să facă şi un computer tomograf“, au zis doctorii la ora 12.06. Au trecut aproape 8 ore până când bolnava a intrat la CT, într-o stare vizibil degradată. „Au fost 8 solicitări de Cod Roşu pentru CT, 11 de Cod Galben şi 4 de Cod Verde în acest interval“, se justifică spitalul.

Lipsa forţei de muncă forţează ţările est-europene să-şi întindă năvoadele de pescuit muncitori străini tot mai departe în largul lumii: Sri Lanka, Bangladesh, Mongolia (Ziarul Financiar)

Guvernul din Bangladesh se poate lăuda cu deschiderea accesului la noi pieţe în 2019: Bosnia şi Herţegovina, România, Ungaria, Polonia şi China sunt doar câteva.

În Cehia muncitorii din străinătate au reprezentat anul trecut 13% din forţa de muncă totală.

Chiar și Ungaria importă muncitori străini în pofida discursului anti-imigație al premierullui Viktor Orban.