Averile celor 10 procurori care candidează pentru şefia DNA şi DIICOT (Adevărul)

Declarațiile de avere relevă terenuri, maşini, case de vacanţe şi apartamente, dar au şi credite la bănci în valoare de zeci de mii de euro.

Din Adevărul aflăm cum a fost „îngropat“ faimosul dosar al mafiei fierului vechi. Ancheta de 120 de volume condusă de Berbeceanu. Dosarul faimos pentru care Traian Berbeceanu a primit titlul de „Poliţistul anului în România” are toate şansele să fie clasat. Peste 45 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în 2007, într-unul dintre cele mai faimoase dosare penale ale anilor 2000, al „mafiei fierului vechi” din Hunedoara, în care cercetările au fost coordonate de Traian Berbeceanu, fost şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, şi de procurorul Laura Codruţa Kovesi.

Ancheta cu un nume răsunător, „Hidra”, a dus la destructurarea une reţele infracţionale uriaşe din care făceau parte bande de hoţi de fier vechi, patroni ai unor centre de colectare şi angajaţi ai acestora, precum şi angajaţi ai unor firme de pază care au produs împreună prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală şi pagube de alte câteva milioane de lei combinatului sderurgic din Hunedoara. Întregul dosar cuprindea peste 120 de volume, fiecare volum având, în medie, 200 de pagini, afirma Traian Berbeceanu, la trimiterea în judecată a inculpaţilor, însă şansele ca vreunul dintre aceştia să răspundă pentru faptele de care au fost acuzaţi sunt minime.

Tot Adevărul scrie despre averile celor 10 procurori care candidează pentru şefia DNA şi DIICOT. Cinci procurori candidează pentru şefia DNA şi tot cinci pentru poziţia de şef al DIICOT. Potrivit declaraţiilor de avere, aceştia deţin terenuri, maşini, case de vacanţe şi apartamente, dar au şi credite la bănci în valoare de zeci de mii de euro.

Românii din străinătate au trimis acasă 2,7 miliarde de euro aflăm din România Liberă care scrie că România este a doua țară din UE în privința banilor primiți din străinătate. România ar fi, astfel, pe locul al doilea în UE în privința banilor transferați în țară de persoane fizice aflate în străinătate. În anul 2018, la care se referă ultimul raport al Eurostat, pe primul loc în UE, din acest punct de vedere, s-a aflat Portugalia, care a primit suma totală de 3071 milioane de euro (peste trei miliarde de euro).

După Portugalia și România, pe următoarele locuri, ca sume totale primite din străinătate, se află Polonia, Croația și Bulgaria. În cazul României, 89 la sută dintre banii trimiși în țară de persoane fizice au provenit din alte țări membre UE.

Ziarul Financiar publică apelul Guvernatorului BNR. Nu mai speriaţi România: Economia nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei! Suntem într-o situaţie controlabilă. Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că economia României nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei, respingând declaraţiile alarmiste legate de situaţia economică a României, lăsată moştenire de PSD.

Într-adevăr, suntem într-o situaţie mai dificilă, prociclică, dar, cred eu, controlabilă dacă avem înţelepciunea să găsim formule adecvate de control, a spus el. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, creşterea nesustenabilă a consumului şi piaţa ten­sio­nată a muncii sunt vulnerabilităţile eco­nomice actuale, dar situaţia nu este scăpată de sub control şi, prin măsuri de corecţie, se poate re­veni la un echilibru macro. Mugur Isărescu spune că discută cu noul guvern, cu noul ministru de finanţe pentru a găsi cele mai bune metode de a controla situaţia. El a reafirmat că nu va folosi cursul valutar, în sen­sul deprecierii leului, pentru a corecta deficitul extern.

Posibilitatea de a lucra de acasă este cel mai căutat beneficiu de către angajați, în contextul în care aceștia se simt stresați de timpul alocat până la locul de muncă, spune Mihaela Feodorof, fost director HR la BRD și fondatoarea grupului de consultanță Yourway/Performanceway, citată de Profit.ro. Potrivit ei, angajarea are legătură cu nevoile individuale, de la cele primare (de la baza Piramidei lui Maslow), până la autorealizare. Totodată, tinerii caută să se afime și să fie apreciați pentru contribuția pe care o aduc și apreciază mai degrabă calitățile și comportamentul șefului, decât ierarhia.