„Am încercat să opresc tancurile care trăgeau la Biblioteca Centrală” - John Simpson, corespondent BBC la Revoluția din 1989

john_simpson_at_chatham_house_2015.jpg

John Simpson, BBC
Image source: 
Chatham House - John Simpson, BBC, Wikipedia Commons

Bugetul României trebuie elaborat, asumat şi prezentat de instituţia Premierului, nu de Ministerul de Finanţe (Ziarul Financiar) - Culisele șocante ale controlului ministrului Educației, la „Spiru Haret”. Diplome de licență și studenți fără Bacalaureat (Evenimentul Zilei) 

Bugetul României trebuie elaborat, asumat şi prezentat de instituţia Premierului, nu de Ministerul de Finanţe (Ziarul Financiar)

România va avea cel mai important instrument de politică economică, bugetul, adoptat şi anul acesta fără transparenţă şi fără să răspundă la întrebarea „cum alocăm resursele publice pentru a atinge obiective asumate?“.

Bugetul nu-şi atinge scopul de a fi principalul mijloc prin care bunurile publice să fie aduse la un nivel de calitate suficient pentru că încă din start nu este asumat şi prezentat de instituţia care ar trebui să o facă.

Bugetul României ar trebui să fie prezentat şi asumat de premierul României şi nu de Ministerul de Finanţe. Ministerul de Finanţe este doar instituţia responsabilă cu colectarea de taxe şi legislaţia aferentă. Nu au de ce să împartă banii cei care trebuie să-i strângă. Anual, sunt zeci de miliarde de lei daţi unor oameni cărora nu li se cere nimic niciodată, nici măcar atunci când li se semnează bugetul. Însăşi formalitatea prin care în fiecare an Ministerul Finanţelor Publice publică pe site proiectul de buget şi rectificările este o anomalie şi un semnal că îşi depăşeşte prerogativele.

În mod normal, bugetul ar trebui să înceapă cu ce îşi asumă un guvern pentru anul următor din punct de vedere al rezultatelor : vrem să facem 100 km de autostradă, să renovăm 1.000 de grădiniţe şi să construim 5 campusuri şcolare, vom moderniza 100 de spitale şi vom reabilita 750 km de cale ferată.

Însă în România se vede clar că există o înţelegere transpartinică şi transinstituţională pentru ca elaborarea, prezentarea şi adoptarea bugetului anual să fie o formalitate departe de ochii publicului.

Spre exemplu, creşte bugetul Ministerului de Interne cu 13% în 2020. Ştie cineva unde merg aceşti bani, care sunt capitolele unde cresc cheltuielile într-un ritm mai mare sau unde stagnează? De ce este nevoie de o creştere de 13% în condiţiile în care Ministerul Educaţiei are doar 3% plus la alocare, iar cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 8%? Lipsă completă de transparenţă.

Culisele șocante ale controlului ministrului Educației, la „Spiru Haret”. Diplome de licență și studenți fără Bacalaureat (Evenimentul Zilei)

Corpul de Control al ministrului Educației a descins, joi dimineață, la Universitatea „Spiru Haret”. Surse din cadrul ministerului au precizat că vor fi verificate toate lucrările care au stat la baza eliberării de diplome. Sunt suspiciuni că unii dintre absolvenți nu avea nici măcar diploma de Bacalaureat.

a primele ore ale dimineții de joi, oficialii DIICOT au  transmis că au fost reținute șapte persoane, în cel mai răsunător scandal din învățământul românescu, din ultimii 30 de ani. Prorectorul de la Universitatea „Spiru Haret”, Eduard Ionescu, cel care coordona această adevărată rețea care scotea, contra-cost, absolvenți și masteranzi pe bandă rulantă, alături de cadre didactice și angajați ai Universității au ajuns după gratii și au fost prezentați în fața instanței, cu propunerea de arestare preventivă.

La scurt timp după anunțul DIICOT, la sediul central al Universității „Spiru Haret” au ajuns membrii Corpului de Control al ministrului Educației, Monica Anisie.

„10.000 de morți la Revoluție”. De ce a dezinformat presa străină? (Adevărul)

Jurnaliști din Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Spania au intrat în România în decembrie 1989 ca să le transmită celor de peste graniță detalii despre Revoluție, multe dintre ele imposibil de verificat. Berna Gonzalez Harbour, corespondent „El Pais”, și John Simpson, corespondent  BBC vorbesc despre experiența lor de acum 30 de ani.

Berna Gonzalez Harbour, (54 de ani), redactor-șef adjunct la cotidianul „El Pais” din Madrid, a fost corespondent în România. În interviul pentru  „Weekend Adevărul” vorbește despre cum a venit la București în decembrie 1989, la 24 de ani, când abia începuse munca de jurnalistă și încă nu ajunsese în zona de conflict. „Sursele erau rare, nimeni nu voia să vorbească”, își amintește ziarista.

John Simpson (75 de ani) a lucrat întreaga viață pentru televiziunea britanică BBC. A fost corespondent pe evenimente externe, iar astăzi este editor în același departament. A făcut reportaje în peste 120 de țări, inclusiv în zone de război. A fost și în România, în decembrie 1989, când, alături de echipa sa, a vorbit cu revoluționari români. Cu ajutorul unui taximetrist, ajuns în apartamentul lui Ceaușescu din clădirea Comitetului Central. „Am încercat să opresc tancurile care trăgeau la Biblioteca Centrală”, spune Simpson. El mai vizitase țara în luna aprilie a aceluiași an când s-a dat drept turist pentru a vorbi cu două foste membre ale unui partid democratic format înainte de venirea comuniștilor la putere. De teamă, chiar ele l-au reclamat la miliție. 

Revista presei românești - 20 decembrie 2019