Timișoara, primul oraș eliberat de comunism și enigmele lui neelucidate (Evenimentul Zilei)

Ce cer Guvernului reprezentanții mediului de afaceri: acces în Schengen, infrastructură, stabilitate economică, debirocratizareși dezvoltarea sistemului de educație (Ziarul Financiar) - Tragedia elicopterului SMURD, un mister nedezlegat pe vecie (Adevărul)

Timișoara, primul oraș eliberat de comunism și enigmele lui neelucidate (Evenimentul Zilei)

La 30 de ani de la Revoluție, primul oraș eliberat de comunism se prezintă vizitatorului ca un imens bâlci de Crăciun, cu deja tradiționala cupolă de beculețe în centru, și cu frigidere de Coca Cola în fața plăcii de bronz cu textul Proclamației de la Timișoara.

Abia anul acesta autoritățile au realizat un schimb de proprietăți și au stabilit clădirea în care va ființa Muzeul Revoluției Române. Și tot abia anul acesta autoritățile au ajuns să se gândească serios la necesitatea editării primului manual școlar care să prezinte clar istoria Revoluției din decembrie 1989.

După 30 de ani au rămas multe enigmele care au rămas neelucidate:

Teroriștii. Au fost sau nu au fost? Unii spun că au prins teroriști, că i-au predat armatei, iar armata i-a eliberat.

Neconcordanța numărului morților. 

Groapa comună de la Cimitirul Eroilor și morții de la Cimitirul Săracilor. 

Un profesor de istorie rănit la Revoluție a descoperit peste 30 de erori numai într-un singur volum care prezintă istoria evenimentelor din decembrie 1989. Profesorul Adrian Kali reclamă faptul că istoria națională nu e materie obligatorie de Bacalaureat și, ca atare, remarcă dezinteresul major al noii generații.

Ce cer Guvernului reprezentanții mediului de afaceri: acces în Schengen, infrastructură, stabilitate economică, debirocratizareși dezvoltarea sistemului de educație (Ziarul Financiar)

Membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României i-au transmis premierului Ludovic Orban direcțiile prioritare de intervenție pentru dezvoltarea României, în viziunea lor.

Task list:

Ionuț Simion, președintele AmCham România: Accesul în Schengen, o infrastructură mai bună, dotarea școlilor și spitalelor.

Florin Pogonaru, președintele AOAR: Să prevaleze logica economică, digitalizarea ANAF, legarea subfurnizorilor români de multinaționalele existente în România.

Ramona Jurubiță, președintele Consiliului Investitorilor Străini: Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ, digitalizarea, cercetarea și dezvoltarea să fie o prioritate și reforma educației, administrației publice și a sănătății.

Steven van Groningen, președintele Confederației Patronale Concordia: Stoparea creșterii decalajului dintre cerere și ofertă de pe piața muncii din România.

Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane: Simplificarea, debirocratizarea, digitalizarea și resetarea modului de lucru între autorități și antreprenori.

Tragedia elicopterului SMURD, un mister nedezlegat pe vecie (Adevărul)

La 5 decembrie 2019 s-au împlinit 5 ani de la tragedia de pe lacul Siutghiol, acolo unde cei patru membri ai echipajului unui elicopter SMURD au murit după prăbuşirea aparatului. Parchetul General a clasat ancheta definitiv.

Pe o vreme însorită cu vizibilitate perfectă, un elicopter performant SMURD s-a prăbuşit cu patru oameni la bord, în Lacul Siutghiol, la capătul de nord al staţiunii Mamaia. Moartea salvatorilor a fost urmată de un lung şir de bâlbe ale forţelor de intervenţie, care au demonstrat lipsă de coordonare, lipsă de pregătire şi de dotare funcţională. 

Într-o adresă solicitată de ziarul „Adevărul“, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis că dosarul catastrofei aviatice de pe lacul Siutghiol a fost închis pentru toate infracţiunile urmărite. Secţia Parchetelor Militare a dispus la 12 aprilie 2019 clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpă, cu privire la acţiunile sau inacţiunile pilotului comandor Petre Cătuneanu (47 ani, din Buzău) şi ale copilotului căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 ani, din Mioveni, Argeş), care au avut ca urmare decesul medicului Laura Vizireanu (39 ani, din Brăila) şi al asistentei medicale Gabriela Camelia Harton (38 ani, din Năvodari), întrucât a intervenit decesul făptuitorilor. Procurorii militari au decis clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpa şi cu privire la activităţile desfăşurate de operatorii din cadrul Biroului Răspuns Apel Unic de Urgenţă 112 Constanţa vizând preluarea apelurilor de urgenţă şi alertarea structurilor specializate de intervenţie. Aceeaşi hotărâre a fost luată cu privire la măsurile dispuse pentru căutarea-salvarea victimelor şi la activităţile de intervenţie desfăşurate de autorităţi - de la pompieri, scafandri, poliţişti, jandarmi, până la aviatori, paramedici, prefect etc.

Cu alte cuvinte, nimeni nu este vinovat de dezastrul de pe Siutghiol, pentru că toată lumea a procedat corect, iar cei care puteau fi găsiţi vinovaţi au murit. 

Revista presei românești -16 decembrie 2019