„Nemuriciul“ Meleşcanu (Adevărul)

melescanu.jpg

Image source: 
Facebook / Teodor Meleșcanu

De ce nu poate fi exclus Meleşcanu din ALDE, deşi a pactizat cu PSD. Dăncilă l-a prins în capcană pe Tăriceanu, aflăm din Adevărul.

Senatorul ALDE Teodor Meleşcanu, propus de PSD pentru şefia Senatului, nu poate fi exclus din partid. Motivul? Grupul ALDE din Senat s-ar desfiinţa, iar odată cu el ar muri şi alianţa cu ProRomânia.

Legea impune un număr de 7 senatori aleşi pe listele unui partid pentru formarea unui grup parlamentar. ALDE a rămas exact cu 7 senatori aleşi iniţial, dacă-l numără şi pe Meleşcanu. Pe parcurs, s-au mai adunat alţi 7 traseişti, irelevanţi.

Călin Popescu Tăriceanu ar fi vrut să-l excludă din partid pe Teodor Meleşcanu, pe motiv de trădare, susţin surse politice pentru Adevarul. Ulterior, liderul ALDE s-a răzgândit, forţat de lege. De altfel, întrebat după şedinţa senatorilor ALDE dacă s-a pus problema excluderii sale din partid, Meleşcanu a răspuns degajat: ”Nu s-a discutat despre o excludere”.

Mazilirea lui Meleşcanu a fost blocată de Regulamentul Senatului, care spune: ”Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale”.

„Nemuriciul“ Meleşcanu: angajat în MAE în 1966, a fost de patru ori ministru, a schimbat patru partide şi a condus un serviciu secret scrie Adevărul. După ce în urmă cu două luni era demis din fruntea ministerului de Externe, Teodor Meleşcanu îşi pregăteşte revenirea într-o funcţie înaltă, după ce Viorica Dăncilă l-a propus pentru şefia Senatului.

Meleşcanu a intrat în ministerul de Externe în 1966, ajungând prima oară ministru în 1992, iar mai apoi în 2014 şi 2017. Este văzut ca unul din responsabilii pentru dezastrele la votul din diaspora în 2014 şi 2019.

 

România Liberă publică un editorial critic la adresa sloganului sub care concurează Klaus Iohannis la Cotroceni.

Sloganul de campanie al lui Iohannis „Doar împreună putem să construim România normală!” e în dezacord total cu România primului său mandat. A divizat ţara între pesedişti şi nepesedişti. A sădit ura între grupuri sociale. A stigmatizat lideri. Şi cel mai rău s-a poziţionat deasupra tuturor, în condiţiile în care prevederile constituţionale nu-i conferă suveranitate.

Rolul său de mediator în societate nu a existat. Cum nu a existat nicio colaborare cu Executivul, pe care nu de puţine ori l-a făcut corupt. La meniul de azi, Viorica Dăncilă îl va servi cu o plângere penală, în urma acuzaţiilor formulate în declaraţia de săptămâna trecută de la Cotroceni. Pentru Iohannis a existat Consiliul European, Merkel şi mai nou Donald Trump.

Care este România normală a lui Klaus Iohannis? Cea de la începutul primului său mandat, cu protocoale şi anchete penale făcute de serviciile secrete? Cea a procurorilor deasupra legii? Cea în care autoritatea judecătorească e împărţită între colaboraţionişti şi cei care nu închină steagul la UM? Cea a clanurilor domnitoare? A reţelelor transnaţionale?

 

Criza forţei de muncă din România determină tot mai mulţi angajatori să se implice direct în formarea viitorilor angajaţi prin investiţia în şcoli în sistem dual, şcoli profesionale unde companiile private investesc direct în pregătirea elevilor şi le asigură un loc de muncă după finalizarea studiilor, scrie Ziarul Financiar.

„Sunt firme care investesc dincolo de învăţământul dual. La liceul Astra de la Piteşti investiţiile OMV-Petrom în ateliere de practică se ridică la 300.000 de euro. Sunt interesaţi să aibă forţă de muncă adecvat calificată şi investesc în acest lucru. Forţa de muncă a devenit chiar mai importantă decât infrastructura“, a spus Gabriel Bratu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, instituţie înfiinţată în 2018.

Inclusiv Automobile Dacia are în plan investiţia într-o şcoală în sistem dual, pentru a pregăti viitorii angajaţi din industria auto locală.

„În Germania, Austria şi chiar Republica Moldova, tot ce înseamnă învăţământ dual este organizat şi gestionat de camerele de industrie. Ei ştiu care va fi necesarul de forţă de muncă“.