Culisele negocierilor ALDE-PRO România. Ce urmărește Tăriceanu și ce planuri are Viorica Dăncilă (HotNews.ro)

viorica.jpg

Premierul Viorica Dăncilă este candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale. Decizia finală de validare a candidatului va fi luată la congresul PSD de la finalul lunii august.
Premierul Viorica Dăncilă este candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale. Decizia finală de validare a candidatului va fi luată la congresul PSD de la finalul lunii august.
Image source: 
site-ul Guvernului României

Schimbări majore la 112, după cazul Caracal: Raportul lui Raed Arafat propune colaborarea cu Google. Măsurile pe termen scurt / Cartele PrePay doar cu buletinul  (Gândul) - Prima rectificare bugetară pe 2019: Oamenii de afaceri acuză că nu au fost consultaţi în privinţa noilor taxe, iar sindicatele susţin că măsurile anunţate de Finanţe le blochează activitatea (Ziarul Financiar) - Banca Mondială: taxarea din România creşte sărăcia (Adevărul)

Schimbări majore la 112, după cazul Caracal: Raportul lui Raed Arafat propune colaborarea cu Google. Măsurile pe termen scurt / Cartele PrePay doar cu buletinul  (Gândul)

Secretarul de stat Raed Arafat, preşedinte al Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112, a prezentat, miercuri, raportul cu privire la sistemul 112, document care cuprinde 14 măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Draftul va fi pus în dezbatere publică joi.
„Am avut ocazia să-i prezint doamnei prim-ministru raportul şi concluziile finale. Raportul va fi făcut public. În raport a fost analizată situaţia actuală a Serviciului 112, a dispecerizării şi binenţeles a localizării, unde ne aflăm acum şi unde trebuie să ajungem. A fost analizată implemnetarea sistemului AML (Advanced Mobile Location -n.r.), dar concluzia noastră că după implementarea acestui sistem nu trebuie să ne oprim aici. Este nevoie şi de alte sisteme complementare să fie implementate în viitor", a declarat Raed Arafat, la Palatul Victoria.
Şeful DSU a anunţat că au fost stabilite 14 măsuri la finalul raportului, împărţite pe termene: scurt- până în 12 luni, mediu - între 12 luni - 36 de luni şi lung - până la 60 de luni.
Integral pe gandul.info.

Culisele negocierilor ALDE-PRO România. Ce urmărește Tăriceanu și ce planuri are Viorica Dăncilă (HotNews.ro)

Atacurile în presă ale ALDE la adresa PSD erau pregătite pe tema tăierii banilor de la investiții și fonduri europene. Era stabilită o strategie de imagine în acest sens, liderii ALDE ieșeau public cu atacuri la adresa Guvernului pe perioada verii, urmând ca în debutul sesiuni parlamentare, dacă PSD nu ar fi căzut de acord să-l susțină pe Tăriceanu la prezidențiale, ALDE să plece de la guvernare. Mai exact, după adoptarea rectificării bugetare în Parlament, ALDE ar fi avut în plan să anunțe ruperea Coaliției, susțin sursele HotNews.ro. 
Planul a fost dat peste cap de scandalul provocat de crimele de la Caracal, iar tema rectificării bugetare a căzut pe locul doi la capitolul interes public. Liderii ALDE nu au mai putut specula momentul.
Astfel, Tăriceanu a fot sfătuit să accelereze negocierile cu PRO-România și să anunțe public cât mai repede o nouă alianță la nivel parlamentar. Anunțul făcut pe Facebook miercuri de liderul ALDE i-a luat prin surprindere pe noii parteneri de la PRO România. 
Victor Ponta a subliniat, la scurt timp, tot pe Facebook, că nu s-a luat o decizie. Condiția pentru colaborarea cu ALDE este ca aceasta să iasă de la guvernare. În interiorul PRO România părerile sunt împărțite în ceea ce privește asocierea cu ALDE, Daniel Constantin fiind unul din opozanți. Constantin nu ar fi uitat modul în care Tăriceanu l-a tratat atunci când la dat afară din ALDE și din Guvern. 
În interiorul PSD este un haos total.
Liderii social-democrații nu vor să susțină un candidat comun cu ALDE la prezidențiale și încearcă să o împingă pe Dăncilă în față. De partea cealaltă, Viorica Dăncilă joacă duplicitar și ar fi dispusă să renunțe la candidatură și să-l promoveze pe Tăriceanu drept candidat la prezidențiale.

Prima rectificare bugetară pe 2019: Oamenii de afaceri acuză că nu au fost consultaţi în privinţa noilor taxe, iar sindicatele susţin că măsurile anunţate de Finanţe le blochează activitatea (Ziarul Financiar)

Ministerul de Finanţe sus­ţine că nu are o pro­blemă majoră cu banii şi că transferurile de fon­duri între instituţii s-au făcut în urma constatărilor că unii nu au cheltuit fondurile alocate în prima parte din an. Noile taxe ar fi, de asemenea, ele­mente exogene (nevoia ca populaţia să fie să­nătoasă, în cazul taxei pe băuturile cu zahăr, sau alinierea la accizele UE, în cazul majorării accizelor la ţigarete) şi nu ar avea legătură cu situaţia bugetului. Oa­menii de afaceri vorbesc însă de o „situaţie critică” ce putea fi evitată, dacă alocările iniţiale ţineau seama de realităţi.
În plus au apărut taxe noi despre care Finanţele au vorbit cu doar câteva zile înainte de publicarea proiectului de rectificare. Economiştii spun că ele nu sunt suficiente pentru a petici sacul bugetului, iar oamenii de afaceri s-au arătat deranjaţi că nu au fost consultaţi nici de această dată, nu au fost avertizaţi şi nu li s-a lăsat timp pentru o analiză.
Oamenii de afaceri mai acuză tăieri de fonduri în domeniile cheie pentru economie unde România înregistrează decalaje majore faţă de media UE: transporturi, educaţie, agricultură – „domenii care necesită investiţii publice însemnate, denotă o lipsă de corelare între direcţiile strategice de dezvoltare şi planificarea bugetară precum şi lipsa capacităţii de implementare a unor proiecte complexe de investiţii”.

Banca Mondială: taxarea din România creşte sărăcia (Adevărul)

Banca Mondială afirmă că ar fi mai eficient dacă România ar aloca mai multe fonduri direct pentru susţinerea săracilor, decât dacă încearcă să combată sărăcia prin reduceri de taxe şi impozite.
Instituţia a realizat un studiu care analizează impactul sistemului de impozitare din România asupra sărăciei şi a ajuns la concluzia că acesta creşte sărăcia şi inegalitatea, în special pentru gospodăriile rurale şi familiile cu copii, deoarece transferul direct de ajutoare nu este suficient pentru a compensa povara taxelor indirecte (TVA, accize – la ţigări, alcool, combustibili, energie electrică). Banca Mondială reaminteşte că România a redus taxa pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 19%, în 2017, iar impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, la începutul anului 2018, deşi această măsură a venit la pachet cu transferul contribuţiilor sociale. Reducerea TVA, susţine Banca Mondială, a ajutat în special bogaţii României, deoarece ei consumă mai mult. Populaţia săracă a beneficiat şi ea de pe seama acestei măsuri, dar doar marginal. De asemenea, şi scăderea impozitului a avut impact mai mare asupra celor cu venituri consistente, deoarece la venituri mici micşorarea impozitului este aproape nesemnificativă.