Câteva întrebări pe care le naşte decizia CCR (Adevărul)

avram.jpg

Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Teodorovici dă bugetarii afară. Sindicaliștii îi recomandă să scape mai întâi de pile (Evenimentul Zilei) - Bancherii sunt optimişti. Businessul creşte, dobânzile şi inflaţia scad, leul este stabil (Ziarul Financiar)

Câteva întrebări pe care le naşte decizia CCR (Adevărul)

 
Jurnalistul Liviu Avram, redactor șef adjunct Adevărul, consideră că decizia prin care Curtea Constituţională a admis sesizarea lui Florin Iordache privind completele de 3 judecători de la Înalta Curte este importantă nu doar prin raportare la cazul individual al lui Liviu Dragnea, aşa cum înclină să facă toată lumea, cât mai ales prin întrebările pe care le rdică şi al căror răspuns îl aşteptăm în motivare.
În primul rând, Curtea va trebui să explice de ce şi-a încălcat propria decizie, propria jurisprudenţă. Anul trecut, când preşedintele Iohannis reproşa premierului Dăncilă că a plecat în concediu şi l-a lăsat la comandă pe Paul Stănescu fără să-i ceară avizul, Curtea stabilea că prerogativa de a sesiza CCR cu conflict juridic este una exclusivă a titularului prevăzut de Constituţie (a premierului, în acel caz), care în principiu nu este transmisibilă. 
În momentul în care a plecat în concediu, Liviu Dragnea i-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache exact cum a procedat anul trecut şi Viorica Dăncilă cu Paul Stănescu. Acum, acceptând sesizarea lui Florin Iordache făcută în numele lui Liviu Dragnea, Curtea pare a contrazice ce a spus anul trecut. Şi atunci se pune întrebarea: care dintre deciziile CCR trebuie respectată? Prima? A doua? Sau de la caz la caz? Şi încă: de ce să mai respectăm deciziile CCR, din moment ce Curtea însăşi nu şi le respectă?
Cu decizia de miercuri, completăm bilanţul CCR din ultimii doi ani şi jumătate. De când coaliţia PSD-ALDE a preluat puterea, Curtea Constituţională a judecat 10 conflicte juridice de natură constituţională (instrumentul folosit preponderent de politicieni atunci când nu găsesc alte căi legale ca să-şi rezolve problemele juridice). Dintre acestea, coaliţia PSD-ALDE a câştigat nouă. Integral în Adevărul.
 

Teodorovici dă bugetarii afară. Sindicaliștii îi recomandă să scape mai întâi de pile (Evenimentul Zilei)

 
Un aparat al funcționarilor publici mai suplu și mai eficient, asta a propus ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici, ieri, în ședința de guvern. Acesta a transmis încă de acum două săptămâni avertismentul că aparatul administrativ este prea stufos și că va lua măsuri.
Va începe cu ministerele, cu excepția educației și sănătății. Primul minister vizat de Teodorovici este cel al Economiei, condus de Nicolae Bădălău.
Președintele Cartel Alfa, Iuliu Bogdan Hossu, a comentat, pentru Evenimentul zilei, intenția ministrului. Liderul sindical spune că, nu de acum, există o viziune generală că ar fi prea mulți bugetari, dar din analizele făcute rezultă că România se află la media europeană. „Nu neg că ar exista și persoane care taie frunze la câini, dar, de regulă, acestea sunt pilele. Dacă ministrul vrea să facă reduceri, sigur nu dă afară pilele, ci pe cei care muncesc. Asta nu face altceva decât să creeze un disconfort cetățeanului, pentru că nu va mai fi eficiență și se vor forma cozi. Asta e problema, că nu se are în vedere interesul cetățeanului”, a afirmat Hossu.
Salariile bugetarilor vor costa 108 mld. lei în 2019 dacă se menţine creşterea de 25% a cheltuielilor de personal din primele luni. 
 

Bancherii sunt optimişti. Businessul creşte, dobânzile şi inflaţia scad, leul este stabil (Ziarul Financiar)

 
Tensiunile din piaţa bancară locală s-au diminuat, iar bancherii sunt op­timişti în ceea ce priveşte evo­lu­ţia viitoare, ei anticipând o creş­tere a businessurilor, do­bânzi şi inflaţie în scădere, precum şi o sta­bi­li­tate a leului în raport cu euro. Nici deficitele, bu­getar şi de cont curent, nu mai sperie inves­ti­torii, în con­diţiile în care sunt controlabile pe termen scurt.
Referitor la evoluţia cursului de schimb în ra­port cu euro, trezorierii băncilor spun că epi­soa­de de depreciere pronunţată sunt puţin pro­babile, cursul fiind estimat să nu depă­şeas­că nivelul de 4,8 lei pentru un euro în acest an.
Revista presei românești - 4 iulie 2019