Băsescu se mişcă popular între ortodoxie şi homosexualitate (Adevărul)

De ce reintroduc universităţile de elită examenele de admitere (România liberă) - De la 1 iulie, aragazul ne “arde” mai tare (Jurnalul Naţional) - Deprecierea leului dă startul creşterii preţurilor (Capital) - Cât pierde Bucureştiul pentru că este singura capitală europeană unde 64.000 de câini „aleargă fără stăpân“ (Ziarul Financiar)

Băsescu se mişcă popular între ortodoxie şi homosexualitate (Adevărul)

Orb  să fii să nu vezi că pentru Traian Băsescu a început epoca în care nu prea ar vrea să supere pe nimeni. Ultimele sale declaraţii, şi mai cu seamă cea care priveşte căsătoria între persoane de acelaşi sex, sunt grăitoare pentru această domolire a limbajului prezidenţial.
Acest tipar, al poziţiei ”călduţe”, este tipic pentru politicienii aflaţi în campanie electorală, nicidecum pentru un şef de stat în funcţie şi la final de mandat. Se presupune că, după zece ani în fruntea statului cunoşti de câtă toleranţă este capabil poporul care te-a ales, ştii ce Constituţie i s-ar potrivi, ai o idee clară asupra limitelor de formulare a unor articole constituţionale.
Încercând să-i seducă şi pe ortodocşi şi pe homosexuali percepţia finală va fi că îi este indiferentă tema şi nu-i va câştiga nici pe unii nici pe ceilalţi, conchide Liviu Iolu în comentariul din Adevărul.

Cine sunt şi ce pregătire au membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei (Adevărul)

Ziarul a analizat potenţialul intelectual al membrilor Comisiei de revizuire a Constituţie, prin prisma studiilor pe care le au la activ, dar mai ales a pregătirii în domeniul juridic. Mulţi dintre membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei nu au studii juridice şi nici experienţă în domeniu. Din categoria celor cu pregătire în drept, ies în evidenţă cei care nu au lucrat nici măcar o zi în această profesie, iar dacă au profesat, au făcut-o din postura modestă de consilieri juridici. Asta nu-i împiedică să adopte amendament după amendament la legea fundamentală. Printre „părinţii“ noii Constituţii se regăsesc profesori, ingineri, economişti, ziarişti şi chiar un fost strungar.
 

De la 1 iulie, aragazul ne “arde” mai tare (Jurnalul Naţional)

Comisia Europeană nu a aprobat solicitarea Guvernului român de a amâna scumpirea la gaze.
Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei de gaze, asumat prin acordul cu FMI, preţul la gazele destinate consumatorilor industriali va creşte de la 1 iulie cu 5%, respectiv cu 3% în 1 octombrie 2013. Pentru consumatorii casnici de gaze, calendarul prevede ca la 1 iulie preţul să crească cu 8%, respectiv cu 2% de la 1 octombrie.

Deprecierea leului dă startul creşterii preţurilor (Capital)

După câteva luni de apreciere constantă, analiştii şi economiştii prognozau un leu tot mai puternic anul acesta, cu un prag de stabilitate în jurul a 4,3 lei/euro, prag apărat puternic de Banca Naţională. A fost însă suficientă o tulburare a apelor de pe pieţele financiare internaţionale pentru ca moneda naţională să piardă 6% în faţa euro în doar câteva zile. Cădere care a dat peste cap toate estimările şi a aruncat în incertitudine toţi investitorii. În primul rând, trebuie văzut dacă nu cumva economia României este cauza deprecierii. În cazul în care perspectivele sunt negative, este de aşteptat ca şi leul să piardă din valoare.

Cât pierde Bucureştiul pentru că este singura capitală europeană unde 64.000 de câini „aleargă fără stăpân“ (Ziarul Financiar)

Un număr de 25 de bucureşteni sunt muşcaţi în medie zilnic de câini în Capitală, dintre care şapte sunt copii. Costul pentru tratarea unui pacient care ajunge la centrul antirabic este de aproximativ 400 de euro. Dar pierderile nu se rezumă numai la costul cu tratamentul medical, pentru că Bucureştiul pierde turism, afaceri, pierde imagine. De douăzeci de ani problema este exploatată electoral cu un singur rezultat - tot mai mulţi maidanezi.

De ce reintroduc universităţile de elită examenele de admitere (România liberă)

Cea mai mare universitate din România, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a anunţat că va reintroduce examenele de admitere la toate facultăţile sale. Semnalul dat de această universitate este urmat de cele mai multe dintre universităţile de elită din România, care se plâng de lipsa de relevanţă a mediilor din anii de studiu din liceu, dar şi de precaritatea pregătirii multora dintre candidaţii la admiterea în învăţământul superior. Interesant este faptul că, în urmă cu un deceniu şi jumătate, tot Universitatea Babeş-Bolyai era cea care dădea semnalul renunţării la examenele de admitere în facultăţi. Profesorii universităţii clujene spun că, între timp, s-au schimbat condiţii precum numărul de absolvenţi, calitatea pregătirii lor şi obiectivele de performanţă, iar toate aceste cauze impun trierea viitorilor studenţi.

 
Revista presei româneşti cu Magda Prelipceanu