Ce poate face Trump în criza nord-coreeană? (Le Monde, Les Echos, The New York Times)

north_korea_missile.jpg

Paradă militară la Phenian
Image source: 
AFP via France24

Presa internațională analizează efectele celor mai recente teste cu rachete efectuate de Coreea de Nord. Daca din punct de vedere  militar, încă nu există o amenințare concretă la adresa Statelor Unite, consecințele politico-diplomatice sunt de pe acum foarte serioase.

Le Monde scrie că există încă o barieră tehnologică de 3.000 de kilometri pentru ca rachetele nord-coreene să poată avea cu adevărat în vizor coasta americană. Alte bariere tehnice continuă să restricționeze Phenianul, cum ar fi tehnologiile de ghidare sau dificultăți în a monta focosul pe o rachetă.

Dar progresele realizate de la instalarea la putere a lui Kim Jong-un, care i-a urmat tatălui său în 2011, sunt incontestabile și alimentează îndoielile cu privire la eficacitatea strategiei SUA. În ciuda presiunilor Washingtonului, China, partenerul Coreei de Nord, consideră că un colaps al regimului din Nord și reunificarea cu Coreea de Sud ar fi contrară interesului său strategic, scrie Le Monde.

Iar ziarul Les Echos afirmă că, în primul rând, Trump n-ar trebui să se lase păcălit și să intre în cacealma:

Cu siguranță ultimul stat stalinist din lume nu a dobândit încă tehnologia pentru a monta un focos nuclear miniatural pe o rachetă capabilă să lovească Statele Unite. Dar Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare și riscul este ca Donald Trump să cadă în capcana Coreei de Nord și să lanseze un atac preventiv. Acest lucru ar putea declanșa o reacție de la Phenian împotriva Coreei de Sud. Cu excepția cazului în care China înțelege că a venit timpul pentru a exercita o presiune reală asupra aliatul său".

Deci, care sunt opțiunile lui Donald Trump? - se întreabă New York Times:

”Există restricții clasice, cum ar fi limitarea capacității adversarului de a-și extinde influența, așa cum au făcut-o Statele Unite împotriva unui dușman mult mai puternic, Uniunea Sovietică. Dar asta nu rezolvă problema; este doar o modalitate de a trăi cu ea.

O altă opțiune ar fi prezența să "trimitem o armadă", cum s-a lăudat Donald Trump în aprilie - și de a accelera programul cyber secret pentru a sabota lansările de rachete. Dar dacă această combinație de intimidare și vrăjitorie tehnică ar fi fost un succes, Kim nu ar fi efectuat testul de marți.

Până în prezent, entuziasmul timpuriu al lui Trump, cum că l-ar putea face pe președintele Chinei, Xi Jinping, să rezolve el problema a dus la o dezamăgire previzibilă. Recent, Trump i-a spus lui Xi că Statele Unite sunt pregătite să se confrunte singure cu Coreea de Nord, dar chinezii pot considera aceasta ca o amenințare goală”.
 

Tot mai mulți refugiați ajung în Italia, iar Viena amenință să consolideze controalele la frontiere și chiar să  deplaseze armata la pasul Brenner. Iată câteva comentarii din presa europeană.

Austria acționează periculos, crede publicația germană Die Zeit:

Ministrul austriac de externe Sebastian Kurz pare să nu fie interesat deloc de consecințele pentru Europa. Guvernul italian cere deja UE să ia măsuri împotriva Austriei. Să nu uităm că Austria și Italia au fost dușmani de-a lungul secolului al 19-lea, până la sfârșitul primului război mondial. Cele două țări pot recurge la un întreg arsenal de arme retorice. Lui Kurz pare că nu-i pasă. El merge la război împotriva Italiei, pentru că vrea să devină cancelar la Viena. O obrăznicie periculoasă".

În Austria, Der Standard, crede că atitudinea Vienei e justificată:

Un număr de experți în securitate se tem că situația pe mare din Libia devine la fel de critică ca și cea a rutei balcanice, în toamna anului 2015 ... Și care este reacția Comisiei? Acesta a prezentat una sau două idei bune pentru a contracara activitățile contrabandiștilor. Dar ne uităm în zadar după un proiect al politicii de azil într-un cadru european, și după o reformă a controalelor la frontieră în spațiul Schengen. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că țări ca Austria o iau pe cont propriu".

În Italia, ziarul electronic Libero atrage atenția că tancurile sunt pregătite pentru a bloca orice străin ar îndrăzni să traverseze frontiera:

În timp ce noi, italienii, ne pierdem în palavrageală; vecinii noștri, în schimb acționează în mod serios. Și ne dau o lecție".

 

Și mergem în Republica Moldova. După cum se știe, Parlamentul European a deblocat finanțarea a 100 de milioane de euro. Însă banii se vor acorda în funcție de angajamentul Chișinăului pentru reforme și respectarea statului de drept.

Europalibera.org remarcă faptul că niciodată Chișinăul nu s-a confruntat cu o atitudine atât de severă din partea Uniunii Europene:

”De mult timp Vestul știa că „regele e gol” în Moldova, dar se ferea s-o recunoască de dragul stabilității. Iată că acum nu mai are rețineri, pentru că s-a săturat să verse bani într-un butoi fără fund. Nu de stabilitate în corupție are nevoie Moldova, ci de un salt înainte, de evoluție, de dezvoltare, de europenizare reală.

Proiectul votului mixt, promovat de PD și PSRM, a adus la limită răbdarea europenilor.

Despre Republica Moldova se spune că are prea multe complicații pentru o țară atât de mică. Nu ar fi atât de multe, dacă am respecta valorile fundamentale, dacă am trăi în adevăr”.

UE finanțează cetățenii, nu oligarhia din Republica Moldova”, titrează și Deutsche Welle:

Parlamentul European a aprobat alocarea a 100 milioane de euro Republicii Moldova exact în ziua în care, la Chișinău, un judecător care și-a permis să emită o hotărâre împotriva intereselor grupării oligarhice guvernante a fost înlăturat din funcție prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii”.

Revista presei internaționale din 6 iulie 2017