Finsbury Park, un mozaic cultural

finsbury_park.jpg

Moscheea Finsbury Park din Londra
Image source: 
Hindustan Times

Ultimul atentat din Marea Britanie este pe larg comentat, atât în Insulă cât și pe continent. Jurnaliștii își concentrează atenția asupra districtului londonez unde a avut loc lovitura.

Scena atacului, Finsbury Park, este unul dintre cartierele londoneze cu un grad foarte mare de diversitate, scrie The Guardian. Suburbia păstrează o puternică aromă de clasă muncitoare și este un loc popular pentru imigranți.

Deputatul local este, de altfel, liderul Jeremy Corbyn, care a câștigat o majoritate de 33.000 de voturi, la alegerile din această lună.

Zona este probabil cel mai bine cunoscută  drept fieful clubului de fotbal Arsenal. În zilele de meci, străzile - și puburile - sunt asaltate de mii de fani, în drum spre stadionul Emirates, care - într-un simbol al schimbării zonei - a apărut, strălucitor, în 2006, pe un teren până atunci abandonat, amintește The Guardian.

Însă Moscheea Finsbury Park, este, sau cel puțin a fost, la începutul anilor 2000, un centru al islamiştilor din capitala Regatului Unit, relatează Le Figaro, citat de News.ro.

Extremiştii veneau să asculte predicile imamului radical egiptean Abu Hamza. El a fost suspendat în 2002, apoi concediat în 2003.

Peste 100 de ofiţeri de poliţie au percheziţionat şi închis moscheea în 2003, în urma unui presupus complot de atac cu armă biologică vizând metroul din Londra.

Hamza a continuat să predice islamul radical în faţa moscheei, până când a fost arestat, în 2004, şi condamnat la şapte ani de închisoare pentru 15 capete de acuzare. El a fost extrădat în 2012 în Statele Unite, unde a fost condamnat, în 2015, la închisoare pe viaţă, pentru 11 capete de acuzare, inclusiv luare de ostatici şi terorism.

Moscheea a suferit o transformare profundă sub o nouă conducere. Însă documente clasificate americane, publicate de WikiLeaks în aprilie 2011, afirmau că lăcaşul de cult ar reprezenta încă un „adăpost” pentru extremiştii islamici.

Potrivit documentelor, 35 de bărbaţi au trecut pe la moscheea Finsbury Park înainte de a pleca să lupte împotriva forţelor aliate în Afganistan.

Pe de altă parte, în 2015, moscheea a fost una dintre cele aproximativ 20 din Marea Britanie care au luat parte la o zi a porţilor deschise, după atentatele de la Paris.

Totuși, după numeroase e-mailuri şi scrisori de ameninţare, în decembrie 2015 moscheea a fost vizată de o tentativă de incendiere, mai scrie Le Figaro.  

După cum arată cotidianul britanic The Telegraph, utilizatorii rețelelor sociale s-au mobilizat, trimițând mesaje de solidaritate și sfidare după atacul  de la Finsbury Park.

Mulți au folosit hashtagul #WeStandTogether "Nu suntem plini de ură. #WeStandTogether ", a postat un internaut.

 

Presa europeană reacționează după ultima bătălie care a consfințit victoria clară a lui Emmanuel Macron și a formațiunii sale, pe frontul politic francez. El are acum un cec în alb pentru reforme interne și pentru consolidarea Uniunii Europene.

Macron a obținut o majoritate clară, care îi va permite să-și pună în aplicare reformele”, scrie El Pais. ”Duminică, el și-a încheiat acțiunea sa metodică și neașteptată de demolare a vechiului sistem de partide. Sistemul monarhic al celei de-a Cincea Republici este mai viu ca niciodată, cu Macron“, conchide ziarul spaniol.

Cotidianul german Die Welt subliniază și el faptul că „președintele are acum mână liberă pentru o restructurare radicală a pieței forței de muncă și pentru reformarea majoră a Uniunii Europene după Brexit, în strânsă cooperare cu Germania“ .

Și cotidianul italian La Repubblica speră că Macron va consolida Europa.

În situația actuală a Europei, prinsă între Rusia lui Putin, în care nu se poate avea încredere, și America trumpistă, chiar mai puțin demnă de încredere, tânărul Macron ar putea să revigoreze axa franco-germană - în special dacă el va reuși să aducă în această mișcare Spania și Italia. Europa are nevoie de o nouă dinamică. Europa nu poate fi doar germană", subliniază ziarul italian

Revenim în Germania, unde Berliner Zeitung constată că în Franța ”partidele de opoziție nu sunt doar slabe, ci și profund divizate. Sună absurd, dar e în propriul său interes ca președintele care a triumfat duminică  să se arate modest, să cedeze teren opoziției parlamentare și să caute un dialog”.

Iar pentru ziarul elvețian Le Temps această „victorie zdrobitoare“ e chiar de rău augur pentru democrație din cauza ratei record de abținere, estimată la 56%. De fapt, constată Le Temps, ”nu e decât o continuare a nemulțumirii alegătorilor, confirmă divizarea politică a țării în turul al doilea al prezidențialelor, la 7 mai, când unul din trei francezi s-a abținut sau a votat alb".

 

Haosul de la Uber este un semnal de alarmă pentru Silicon Valley, scrie revista americană Time.

Petrecerea s-a terminat, de când cu necazurile Uber. Silicon Valley, prezentat drept speranța unui viitor pentru economia Statelor Unite, privește situația cu destulă îngrijorare. Zona nu a mai cunoscut o criză de încredere, precum aceasta.

Șeful Uber, Travis Kalanick, a anunțat în cele din urmă la 13 iunie ca va părăsi compania pentru o perioadă nedeterminată. Aceasta, după ce mama președintelui Uber a murit recent într-un accident, dar, de asemenea, și pentru ca Travis Kalanick să se reinventeze. Vom avea, așadar, și un Travis 2.0 le-a scris el angajaților.

De-a lungul ultimilor opt ani, Uber a devenit o povară grea, ajungând să valoreze aproape 70 de miliarde de dolari. Compania a devenit o provocare pentru sectoarele taxi din 76 de țări.
În ultimele luni, însă, Uber a fost supus unor critici în creștere. Iar consiliul de administrație a acceptat, în unanimitate, toate recomandările raportului realizat de doi avocați, în urma unei anchete interne, și care propune măsuri pentru îmbunătățirea imaginii.

Revista presei internaționale din 20 iunie 2017