De ce Trump refuză să vorbească despre atacurile cibernetice rusești?

trump_putin.jpg

Panou de afișaj stradal la Danilovgrad, Muntenegru
Image source: 
Savo Prelevic, AFP via France24

Publicația americană Politico își pune această întrebare, în urma audierilor fostului director al FBI, care a afirmat că amenințarea rusă este reală.

Uitați de comedia bătăliei politice. Povestea reală este Războiul Rusiei asupra Americii.

Cel mai dur aspect din jurul  afirmațiilor lui James Comey, în cadrul audierii sale, a fost tocmai  lipsa de curiozitate a președintelui cu privire la atacul rusesc de lungă durată, profund, bine executat și înspăimântător de eficient împotriva democrației americane.

Această chestiune a fost ridicată de mai multe ori în cadrul audierilor,  după ce Trump a fost informat încă din ianuarie cu privire la raportul comunității de informații.

Dar el nu a evocat ulterior vreun interes legat de ceea ce se poate face pentru a ne proteja de un alt atac rusesc. Președintele este interesat de propria lui nevinovăție sau de vina potențială a altora din jurul lui  - iar acest lucru este de-a dreptul uimitor.

Chiar dacă președintele și echipa lui au fost corecți, aceasta nu exonerează și Rusia. Și, de fapt, aici sunt adevăratele probleme – în legătură cu Rusia și cu atacurile brutale cu care trebuie să ne confruntăm încă. Sunt întrebări grele pe care trebuie să ni le punem nouă înșine, liderilor noștri politici și președintelui nostru.

În primul rând, pentru că indiferent de ce este adevărat sau nu, ne-am ales cu o Americă fragmentată și slăbită, așa cum președintele Putin vrea să o vadă.

În al doilea rând, Rusia a reușit să modifice politicile americane, relațiile cu aliații noștri și viziunea asupra locului nostru în lume.

În al treilea rând, pentru că va întâmpla din nou; și poate că se întâmplă chiar acum.

Războiul se poartă în umbră. Și, chiar acum, Rusia câștigă. Și atunci, ce vom face pentru a proteja poporul american de acte de război rusești - și de ce președintele nu vrea să vorbească despre asta?

 

Partidul lui Emmanuel Macron este pe cale de a obține majoritatea absolută în Adunarea Națională. Până când acest lucru se va decide, în al doilea tur de duminica viitoare, comentatorii se întreabă dacă președintele și guvernul său vor reuși să aplice reformele propuse.

În orice caz, după cum arată ziarul francez cu profil economic Les Echos, alegătorii s-au arătat dispuși să-i dea lui Macron mijloacele necesare. ”Pentru Emmanuel Macron, acest cec în alb este cu atât mai valoros cu cât el nu și-a ascuns intențiile sale privind reformele structurale profunde. Rescrierea Codului Muncii va fi, în orice caz, de inspirație liberală", atrage atenția ziarul francez.

Pentru The Economist, „Franța se află în cursul unei adevărate  revoluții democratice”.  Ziarul britanic subliniază „rezultatul uluitor al partidului creat de dl Macron, cu o istorie de doar paisprezece luni“ și se arată impresionat. „Într-un an, a sfidat toate regulile care guvernează politica franceză“ .

The New York Times măsoară, de asemenea, progresele înregistrate de țară în ultimele luni:

Oricare ar fi rezultatul, o formațiune care există doar de un an, pare să fi măturat valul anti-european și anti-imigrație  și să se alinieze în spatele lui Emmanuel Macron, un susținător al globalizării. Adică în spatele centristului care a promis să slăbească protecția legală pentru angajați, să schimbe legile fiscale și să reducă beneficiile de pensie pentru anumiți angajați”.

Tot ce Executivul a făcut timp de o lună a fost un exercițiu de seducție”, este de părere editorialistul revistei franceze Le Nouvel Obervateur. ”Dar ceea ce urmează nu va fi floare la ureche. Cu oameni și de stânga și de centru și de dreapta, partidului Republique en Marche îi poate fi dificil să avanseze într-un singur pas și într-o singură direcție. Conștient de dificultăți, președintele Republicii, intenționează să impună o disciplină strictă. Și va fi de văzut cine va prelua președinția grupului parlamentar – o poziție de o mare responsabilitate”.

 

UE a ridicat vizele cetățenilor ucraineni spre bucuria acestora, care așteaptă un viitor mai bun. Mii de oameni se adunaseră încă de sâmbătă  în euromaidanul de la Kiev, așteptând numărătoarea inversă oficială de la la miezul nopții, a transmis EU Observer.

Programul muzical a inclus o versiune ucraineană a Odei Bucuriei a  lui Ludwig van Beethoven, imnul UE, scrie EU Obs. Pe scenă a fost și cântăreața Ruslana, care a interpretat "Dansurile sălbatice", o piesă inspirată de folclorul Hutsul, cu care a câștigat concursul Eurovision din 2004.

"Mergeți, mergeți  în Europa!" a transmis Ruslana publicului. "Dar apoi asigurați-vă că v-ați întors, pentru că nici un loc nu este mai frumos decât Ucraina!".
 

Kyiv Post relatează că primul tren fără viză, cu un grup de peste 40 de activiști ucraineni, experți, analiști, artiști și jurnaliști, a plecat de la Kiev spre granița cu Polonia.

Presa rusă a primit însă vestea cu multă răceală. Canalul de televiziune al Ministerului Apărării din Rusia, Zvezda, afirmă că ridicarea vizelor reprezintă un joc periculos. "Liber la vize pentru Ucraina. Fereastra spre nicăieri", a titrat canalul rus.

Mesajul central al articolului, ilustrat în varianta video cu o muzică sumbră și amenințătoare, este că în spate se află o conspirație elaborată de UE și guvernul ucrainean pentru a exploata forța de muncă ieftină a Ucrainei, pentru a-i cumpăra terenul fertil și a folosi țara ca zonă de depozitare pentru deșeurile chimice europene. ”Nu vă vor lăsa să vă alăturați Europei, dar o puteți vizita pentru o vreme”, este mesajul postului tv rusesc.

Revista presei internaționale din 13 iunie 2017