Brexitul se scufundă în ceață (Le Figaro)

ceata1.jpg

Image source: 
James Buntag, Twitter

Divorțul dintre Londra și UE devine mai puțin sigur și mai complicat, ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare britanice. Iată părerea aproape unanimă a presei europene.

Europenii se așteptau la o victorie clară, un mandat politic clar și care ar fi putut duce în cele din urmă la un divorț fără complicații, getionat cu o mână fermă”, scrie Le Figaro. ”În cabinele de vot, britanicii nu au inversat decizia lor de a se îndepărta de continent, dar, la un an după referendum, contururile divorțului sunt chiar mai vagi și negocierile mai dificile. Brexitul se cufundă în ceață”, scrie ziarul francez.

Succesul laburiștilor, din păcate, nu aduce vreun beneficiu negocierilor pentru Brexit, crede și ziarul italian La Repubblica:

Dacă Marea Britanie era încă în UE, înfrângerea politică a Theresei May ar fi putut fi o victorie pentru Europa. Dar acum Londra devine un partener de negociere dificil, cu un parlament în care nici un partid nu are o majoritate clară, ceea ce crește perspectiva de eșec al negocierilor privind Brexitul. O victorie clară a lui Corbyn, ar fi ajutat la negocierea unui Brexit „moale“. Dar nici așa nu este cazul".

Iar Financial Times, analizând datele statistice privind votul, constată că tinerii alegători i-au susținut pe laburiști, în dauna conservatorilor, cu 51 la sută mai mult decât media națională. ”Între timp, britanicii de peste 65 de ani i-au favorizat pe conservatori cu 32 de puncte mai mult decât media. De-a lungul a șapte ani, decalajul de vot pe criterii de vârstă a crescut de la 14 puncte la 83.

Zonele cele mai pro-Brexit au răsplătit conservatorii, în timp ce circumscripțiile favorabile rămânerii, cum ar fi Londra, i-au pedepsit, trecând de partea laburiștilor. Această tendință este legată în mod tangențial de vârstă, din moment ce fortărețele taberei Remain au, în gerenal, proporții mai mari de alegători mai tineri”.

 

Într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  aduce lămuriri privind relația sa cu Donald Trump.

Reporterul începe prin a-l întreba pe președintele Comisiei dacă își consultă cu înfrigurare telefonul mobil atunci când se trezește în fiecare dimineață.

”De ce credeți asta?”, întreabă la rândul său Juncker.

Pentru că trebuie să aflați ce a postat Donald Trump în timpul nopții”, precizează reporterul. 

Dacă domnul Trump ar fi scris pe Twitter ceva important, mi-ar fi spus-o. Asta nu mă face să mă trezesc agitat dimineața”.

Dar când Angela Merkel vă trimite un mesaj dis-de-dimineață, cum este?” insistă Der Spiegel.

Ea îmi scrie direct și niciodată fără motiv. Și asta mă interesează. Avem o relație solidă și strânsă.
Donald Trump este partenerul nostru, care nu e ușor de definit. Ca să mă exprim în cel mai nobil mod posibil, înțelegerea lui despre politică este puțin diferită de a noastră, a europenilor. Modul în care acționează ne obligă să ne asumăm o nouă responsabilitate.

Nu am nicio îndoială că SUA, chiar și în mandatul Trump, vor respecta angajamentul de apărare reciprocă în cadrul tratatului NATO. Trump a descris NATO ca fiind depășită, în timpul campaniei electorale. Dar după aceea a revenit și a spus că alianța este o necesitate indispensabilă. Totuși, ar fi fost de preferat dacă ar fi spus asta în mod clar la Bruxelles, în loc să le predea europenilor lecții privind cheltuielile de apărare”, a spus Juncker, care s-a descris drept un campion al relațiilor transatlantice.

Nu există altă opțiune de alianță, dar același lucru este valabil și pentru S.U.A.”, a precizat președintele Comisiei.

Ce se intamplă dacă procedura de impeachment la adresa lui Donald Trump va fi dusă până la capăt? Iată întrebarea la care caută răspunsul revista Newsweek, după audierea fostului șef al FBI, James Comey.

Iar răspunsul scurt la această întrebare este că nu știm, pentru că nu există niciun precedent pentru ceea ce se întâmplă atunci când un președinte american este scos din funcție.

Pentru ca un președinte să fie forțat să plece, el trebuie să fie condamnat pentru "trădare, luare de mită sau alte crime și delicte", potrivit Constituției.

Camera Reprezentanților trebuie mai întâi să introducă o rezoluție sau să autorizeze o anchetă. Dacă aceasta trece, președintele este supus procedurii de impeachment și chestiunea va fi predată Senatului. Urmează un proces care, în cea mai mare parte, se desfășoară în Senat, după cum spune The New York Times:

”Procesul este supravegheat de lideri ai Camerei reprezentanților și de reprezentanți ai Curții Supreme. Senatul funcționează ca juriu. Dacă două treimi din Senat votează să-l condamne pe președinte, atunci el este demis.
Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată până acum.
Deși opt judecători federali au fost condamnați și eliminați din funcții, doar doi președinți au fost inculpați, Andrew Johnson și Bill Clinton. Dar ei nu au fost forțați să  plece de la Casa Albă”
.

Republicanii nu-l vor va abandona abandona pe Trump, crede Frankfurter Allgemeine Zeitung: „O demitere ar fi posibilă doar în cazul în care o mare parte din republicani ar vota împotriva președintelui. ... Dar în ciuda vântului potrivnic venit dinspre stânga liberală rândurile credincioșilor lui Trump nu s-au subțiat prea tare. Este puțin probabil ca partidul său să-l lase să cadă înainte de a deveni o amenințare reală pentru succesul electoral din alegerile intermediare de anul viitor".

Revista presei internaționale din 12 iunie 2017