Trump își redefinește relația cu lumea islamică (Newsweek)

trump.jpg

Donald Trump în Arabia Saudită, 21 mai 2017
Image source: 
REUTERS/Jonathan Ernst

În prima sa vizită oficială în străinătate, în Arabia Saudită, președintele american Donald Trump a prezentat lupta împotriva terorismului nu ca pe un război religios, ci ca pe o luptă între bine și rău. Nuanța nu a scăpat presei internaționale.

A venit timpul diplomației, scrie Le Figaro. „Am venit să vă prezint din partea poporului american un mesaj de prietenie, speranță și iubire“, a spus Donald Trump în fața regelui Salman al Arabiei Saudite și a cincizeci de lideri musulmani adunați la Riyadh. Sub tavanul imens al unui palat la ale cărui decorațiuni aurite se putea uita familiar, Donald Trump a rostit un discurs măsurat, plin de curtoazii și complimente, departe de tonul răzbunator sau provocator folosit în timpul campaniei electorale, remarcă Le Figaro.  „Noi nu suntem aici pentru a da lecții, pentru a le spune altor oameni cum să trăiască, ce să facă, cum să se comporte sau cum să se roage“, a spus Trump.

Pentru Newsweek, discursul face parte din efortul lui Trump de a-și redefini relația  cu lumea islamică, după ce i-a atacat frecvent pe musulmani în timpul campaniei de anul trecut și a încercat să le interzică multora să intre în Statele Unite.

Abordarea a fost, de asemenea, concepută pentru a contrasta cu fostul președinte Barack Obama, pe care Trump l-a criticat pentru felul cum a tratat lupta împotriva statului islamic.

Site-ul revistei Time remarcă de asemenea că tonul lui Trump a fost de natură a zugrăvi gazdelor sale sunnite o imagine cu totul diferită de cea de până acum. Citindu-și discursul de la un teleprompter, Trump a invocat bogata istorie culturală a Orientului Mijlociu și a arătat, de asemenea, o imagine a aspirațiilor către un viitor pașnic. "Locul nașterii civilizațiilor este gata să înceapă o nouă renaștere", a spus el.

Nimic din retorica prin care și-a înstrăinat o mare parte din comunitatea musulmano-americană și pe musulmanii din întreaga lume. Acum un an, în martie 2016, Trump spunea la CNN: "Cred că Islamul ne urăște. Există ceva acolo - există o ură extraordinară acolo".

 

Hassan Rouhani a fost reales în funcția de președinte al Iranului. Presa internațională vede în aceasta o oportunitate de dezvoltare a relațiilor economice cu republica islamică. Dar semnele de întrebare nu lipsesc.

Financial Times scrie că Rouhani este un insider care a deținut funcții de conducere în aparatul de securitate după revoluția islamică din 1979. Președintele are atribuții în direcția politicii interne și externe. Dar el ar putea întâmpina rezistență în ceea ce privește ritmul și  conținutul reformelor pe care le întrevede Rouhani se confruntă, de asemenea, cu provocarea relansării unei economiei slăbite și cu convingerea iranienilor, în special din segmentele mai sărace ale societății, că acordul nuclear va aduce beneficii tangibile vieții lor.

Iranul a atras un val de interes din partea companiilor străine de când sancțiunile au fost ridicate, iar multinaționalele, inclusiv Boeing, Airbus și Peugeot, au stabilit acorduri cu Iranul. Dar alte companii preferă să aștepte, gândindu-se la sancțiunile financiare din partea SUA legate de presupusa sponsorizare a terorismului de către Iran, care rămân în vigoare. Incertitudinea investitorilor a fost exacerbată și de retorica beligerantă a lui Donald Trump față de Teheran.

Publicația europeană Politico subliniază că UE este hotărâtă să asigure continuarea relațiilor cordiale cu Republica Islamică.

Rouhani este cel mai bun partener la care Europa poate spera. Dar ceea ce se va întâmpla va depinde în cele din urmă de Statele Unite, iar administrația Trump a spus deja că  a luat notă de comportamentul Iranului, incluzând țara pe lista controversată de interzicere a călătoriilor. Așadar, lucrurile rămân incerte.

Situația va deveni mai clară la sfârșitul lunii iunie, când se vor suspenda, pe o perioadă de un an, sancțiunile ordonate de administrația Obama, iar Trump va trebui să decidă dacă va extinde sau sau nu aceste sancțiuni.

Deutsche Welle, anunță că reprezentanţii patronatului din Germania au salutat rezultatul alegerilor din Iran, care ”încurajează extinderea relaţiilor comerciale şi a investiţiilor ", a anunţat preşedintele Uniunii Federale a Industriei Germane, Dieter Kempf. El a calificat votul ca o fiind recunoaşterea clară a deschiderii politice şi economice a statului. "Economia va fi consolidată iar forţele liberale din Iran se vor bucura de mai mult sprijin", a mai adăugat preşedintele uniunii industriale germane. Una din misiunile importante ale preşedintelui reales este combaterea şomajului, a cărui rată atinge în momentul de faţă 12 procente. În opinia lui Kempf, decisive în acest sens vor fi investiţiile străine.

 

Ucraina a interzis tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene, relatează europalibera.org. Autoproclamata republică devine astfel tot mai izolată.

Principala agenție de știri din stânga Nistrului, Novostipmr, a anunțat că interdicția este valabilă  începând cu data de 20 mai.

Regiunea separatistă importă majoritatea produselor alimentare pentru uz intern. Cu toate acestea, Misiunea europeană de asistență la frontiera moldo-ucraineană, EUBAM, a semnalat că importurile de carne în regiune depășesc cu mult nivelul de consum pe cap de locuitor, sugerând că, de fapt, ar fi vorba despre scheme de contrabandă.

Anunțul Tiraspolului are loc în contextul deciziei autorităților de la Chișinău și a celor de la Kiev de a institui un control comun, vamal și de grăniceri, în scopul de a combate contrabanda. Tiraspolul, susținut de Moscova, se opune însă acestui control mixt, acuzând Chişinăul și Kievul că ar impune o „blocadă” pentru a „sugruma economic” regiunea separatistă.

 
Revista presei internaționale din 22 mai 2017