De această dată, Viktor Orbán a mers prea departe (Süddeutsche Zeitung)

orban.jpg

Viktor Orban la Bruxelles, iunie 2016
Image source: 
REUTERS/Francois Lenoir

Începem cu câteva reacții din presa europeană cu privire la  intențiile guvernului ungar de a permite universităților străine să ființeze numai dacă sunt active în țara lor de origine. Universitatea Central Europeană, fondată de miliardarul american George Soros la Budapesta, este singura care nu îndeplinește această condiție.

Acțiunea face parte din cruciada guvernului Orbán împotriva sistemului de învățământ, în special împotriva științelor umaniste,  afirmă săptămânalul ungar HVG:

Libertatea de a lucra în învățământul universitar este din ce în ce mai limitată, în special în zonele cele mai relevante social - în special în cazul științelor umaniste. În primul rând pentru disciplinele care abordează criza refugiaților. Apoi, pentru cei care încearcă să meargă în direcția coexistenței diferitelor culturi, cum ar fi antropologia culturală sau psihologia interculturală. Ca să nu mai vorbim de formare jurnalistică. Acesta este motivul pentru care constatăm astăzi o linie editorială unică, supervizată de stat”.

Süddeutsche Zeitung crede că „guvernul ungar vrea să provoace în mod deliberat cea mai mare indignare posibilă, cu atacurile sale împotriva refugiaților, a organizații umanitare, a universităților străine și a comunitatății internaționale.  Se poate spune că Viktor Orbán se luptă într-adevăr cu toată lumea. Săptămâna trecută, ONG-urile au fost amenințate și terorizate - un atac împotriva societății civile. La începutul acestei săptămâni, un tabu a fost spart odată cu punerea în discuție a Convenției europene a drepturilor omului - un atac împotriva Europei. Miercuri, a fost dată o lovitură - demult anticipată - împotriva lui George Soros, dușmanul personal al lui Orbán. ... Dar, de data aceasta, primul-ministru se poate să fi mers prea departe. Premierul ungar poate conta pe sprijinul președintelui american Donald Trump, și el un neliberal, dar atacând un membru atât de prestigios al comunității universitare Ungaria va plăti un  preț mare”.

În Die Presse, profesorul Ian Buruma vede asemănări cu anii 1930: „De fapt, Soros ar putea fi văzut ca o personificare a «Occidentului», a tot ce autohtoniștii și antisemiții urăsc: este bogat, cosmopolit,  evreu și un liberal fervent, în ceea ce Karl Popper, un alt  autor de origine evreiască  din fostul Imperiu Austro-Ungar, numea „societate deschisă“. În momentul când dușmanii societății deschise amenințau Europa, în anii 1930, exista cel puțin un model alternativ puternic în Marea Britanie și în special în SUA. Victimele totalitarismului din Europa continentală puteau găsi refugiu în Occident. Astăzi trăim într-o lume diferită".

 

Care sunt cele mai spinoase cifre din negocierea Brexitului? O analiză Bloomberg vine cu explicații.

Potrivit Bloomberg, citat de News.ro, bancherii, companiile de telecomunicații și fermierii avertizeză guvernul să nu restrângă prea mult o sursă de angajați calificați – circa 2,2 milioane de cetățeni europeni lucrează azi Marea Britanie.

Daca Marea Britanie va ieși din UE fără un acord comercial sau unul de tranziție, exportatorii vor fi expuși la tarifele Organizatiei Mondiale a Comerțului (OMC), după ani de zile de liber schimb în spațiul comunitar.

Astfel, tarifele pot fi de 2% în cazul mașinilor și utilajelor, 3% în cazul avioanelor, 4% în cazul băuturilor sau 8% în cazul autovehiculelor.

Pe de altă parte, plecarea Marii Britanii ar lăsa un gol în bugetul UE, dacă britanicii nu vor accepta să plătească în schimbul unor beneficii.

Bugetele UE sunt concepute pe perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că țările membre nu trebuie să își acopere angajamentele imediat. Asta face probabil ca Marea Britanie să fie solicitată să plătească pentru angajamente anterioare.

Un semnal timpuriu va fi dacă Marea Britanie va fi dispusă să plătească factura pentru divorțul de UE, evaluată la circa 50 de miliarde de lire sterline, estimările variind între 24,5 miliarde de euro și 72,8 miliarde de euro.

Oficialii UE afirmă că britanicii trebuie să își plătească mai întâi datoriile, înainte de a discuta un acord comercial.

O problemă pentru premierul Theresa May este că britanicii vor limitarea imigrației, dar păstrarea avantajelor apartenenței la UE, cum ar fi libertatea comerțului.

Potrivit unui sondaj efectuat în 2016, britanicii susțin libertatea comerțului în proporție de 88%, tarife favorabile de roaming în proporție de 71% și drepturile de pașaport pentru companiile financiare  într-o măsură de 65%. Pe de altă parte, 68% dintre respondenți vor tratarea imigranților din UE la fel ca pe cei din afara acesteia, în timp ce 69% vor controale la granițe.

 

Și încheiem cu Paraguay, unde manifestanții au luat cu asalt Parlamentul, în semn de protest față de un un amendament care ar permite șefului statului să mai obțină încă un mandat. Așa ceva nu s-a mai văzut de la căderea dictatorului Alfredo Stroessner, remarcă observatorii.

Publicația argentiniană La Nacion explică faptul că mulțimea se teme de o „întoarcere la dictatură“. La fel ca multe alte țări din America Latină, Paraguay  s-a aflat sub conducerea unui militar, generalul Alfredo Stroessner, re-ales de șapte ori pe fondul stării de urgență pe care tot el a instituit-o. Noua Constituție a țării, adoptată la câțiva ani după căderea sa, interzice ca un politician să poată lega două mandate.

Ziarul on-line ABC Digital Asunción, îi acuză pe fostul președinte Horacio Cartes și pe președintele în exercițiu, Fernando Lugo și pentru izbucnirea violențelor. „Nici măcar Stroessner n-ar fi făcut asta”, scrie ziarul, referindu-se la votarea pe ascuns a amendamentului constituțional.

 
Revista presei internaționale din 3 aprilie 2017