Războiul comercial a început (New York Times)

comert.jpg

Image source: 
pixabay.com

Războiul comercial a fost deja declarat. Este opinia larg împărtășită în presa internațională, după ce Donald Trump a semnat ordinul de retragere a Statelor Unite din Tratatul de Comerț Liber TransPacific.

După cum atrage atenția Washington Post, ”China și alte economii emergente vor încerca să-și crească ponderea lor în balanța comercială la nivel mondial, profitând de retragerea Americii".

New York Times vede "primele salve ale războiului comercial al președintelui Trump".

Cotidianul newyorkez notează că președintele pare a "nu-și da seama că aceste decizii ar putea afecta economia și milioane de americani, care ar putea rămâne fără slujbe, ca să nu mai vorbim de represaliile pe care alte țări le-ar putea decide la adresa bunurilor și serviciilor produse de Statele Unite ale Americii. În practică, schimburile comerciale le permit americanilor accesul la produse mai ieftine, în timp ce susțin creșterea economică și  inovarea", mai scrie NYT.

Iar ziarul chinez China Daily crede că alegerea lui Trump este sinucigașă.

"Un război comercial ar avea efecte dezastruoase, deoarece Statele Unite ar pierde potențiali consumatori dintr-o țară de 1,3 miliarde de oameni. Multe dintre companiile multinaționale americane au obținut profituri substanțiale din vânzări în China. Ar fi o nebunie să se priveze brandurile americane de o astfel de oportunitate".

Iar ziarul Le Monde nu-și ascunde o nedumerire. ”Proiectul de tratat viza să ridice o mare parte a barierelor comerciale și să armonizeze standardele între semnatari, pentru a stimula comerțul. Planul a fost în centrul diplomației lui Barack Obama, care a urmărit menținerea și consolidarea legăturilor comerciale cu țările din Asia Pacific pentru a contracara influența crescândă a Chinei.

Într-un fel, acesta este un paradox, câtă vreme domnul Trump a avut de luni de zile un discurs agresiv vis-á-vis de China, pe care a acuzat-o de practici comerciale neloiale”.

 

Fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a revenit în politica germană și va candida împotriva Angelei Merkel. Chiar dacă actuala șefă a guvernului de la Berlin rămâne favorită în alegerile din toamnă, social-democrații revin în luptă, crede Deutsche Welle.

SPD are acum în sfârșit, în premieră în ultimul deceniu, un șef de partid nou și candidat la funcția de cancelar federal care este apropiat în ceea ce privește nivelul popularității de doamna Merkel.

Pentru germani, SPD redevine astfel un partid vizibil, ieșind din rolul de până acum de partener-junior în marea coaliție de la Berlin, un partner care își impune obiectivele politice, fără să culeagă însă și laudele pentru aceste reușite, care revin de regulă doar Angelei Merkel și Uniunii Creștin-Democrate.

Nu câștigi doar prin participare. Social-democrații au dovedit acum că vor mai mult decât doar să participe. După mulți ani de prestații slabe, formațiunea lor are acum șansa să arate că poate fi o alternativă reală pentru Germania.

După cum remarcă Agenția France Presse (AFP), problemele întâmpinate în ultimii ani de SPD reflectă în sens mai larg, criza social-democrației europene. Partidele conservatoare și ce e din dreapta populistă au atras în mod special opțiunile electoratului.

Angela Merkel a fost slăbită de politica sa în privința migrației,  generând îngrijorări în opinia publică. SPD s-a situat pe aceeași linie cu ea, astfel că nu a beneficiat de erodarea cancelarei. În schimb, a beneficiat tânărul partid anti imigrație și anti-Islam Alternativa pentru Germania (AFD). Care îl numește pe Schulz un ”simbol al birocrației europene".

Un recent sondaj creditează CDU cu 37% în alegerile legislative, față de 20%  SPD și 15% AFD, mai scrie AFP.  

 

Și încheiem cu Republica Moldova, unde preşedintele Dodon a iniţiat crearea unei comisii care ar urma să propună programe noi de studiere a istoriei. După cum relatează Europalibera.org, inițiativa reia o idee mai veche privind studierea în școli a istoriei Moldovei în locul „Istoriei românilor”.

După cum remarcă Europalibera.org, mai mulţi specialişti convocaţi luni de președintele Igor Dodon sunt cunoscuți ca promotori activi ai scoaterii din programe a „istoriei românilor” din şcoală şi revenirea la istoria scrisă după calapoade sovietice. Acest lucru le-a reușit pentru o scurtă perioadă de timp, de doar trei ani.

Fostul vicepremier Victor Stepaniuc, de exemplu, în trecut inițiatorul rescrierii istoriei. Totuşi, Victor Stepaniuc este conştient că, în actuala conjunctură politică, iniţiativa fostului lider socialist are puţine şanse de izbândă şi asta deoarece Igor Dodon nu poate dicta Ministerului Educaţiei ce să includă sau să omită din programa şcolară.

Inițiativa lui Igor Dodon este criticată de o bună parte de profesori de licee şi de oameni de ştiinţă, care i-au amintit lui Dodon că a promis să fie preşedintele tuturor cetăţenilor, nu să divizeze şi mai mult societatea, mai notează EL.

Academicianul Andrei Eşanu atrage atenţia că printre membrii comisiei nu există reprezentanți ai instituțiilor academice sau adepţii istoriei românilor. Astfel că nu s-ar urmări altceva decât tulburarea apelor, din care fostul lider al Partidului Socialist să scoată dividende politice.

"Riscăm să ne urcăm pe baricade, și iarăși să ne împărţim”, atrage atenția academicianul.

După părerea profesorului de istorie Vitalie Ştirbu, şef de direcţie raională educaţie, ideea transmite un semnal periculos spre şcolile din ţară, câtă vreme savanţii şi-au spus deja cuvântul în această chestiune.

Vera Bucătaru, profesoară de istorie de la Liceul „Mihai Viteazu” din Chişinău este de părere că joaca de-a istoria înseamnă a se pune paie pe foc. Ea atrage atenția că Partidul Comuniștilor, al lui Voronin, care a promovat această idee, a intrat în declin. Și la fel poate ajunge şi partidul socialist al lui Dodon.

Revista presei internaționale din 25 ianuarie 2017