Se poate reinventa liberalismul după 2016? (The Economist)

the_economist.jpg

Image source: 
Peter Schrank / The Economist

Anul 2016 nu a fost unul foarte bun pentru tot ce înseamnă liberalism - de la Brexit și până la Donald Trump, trecând prin Turcia, Rusia, Ungaria, Polonia, Filipine. Revista The Economist se întreabă dacă liberalismul se poate reinventa după acest an.

Pentru orice liberal, 2016 a însemnat o imensă frustrare. Mulți liberali au început să înalțe litanii, dar adevărul este că, în ultimul sfert de secol, liberalismul a luat-o mult prea în ușor. Dominația în urma colapsului Uniunii Sovietice a degenerat în lene și automulțumire.

Pe fondul inegalității crescânde, câștigătorii societății  și-au spus că succesul lor a fost rezultatul firesc al unui sistem bazat pe meritocrație. Dar, oamenii obișnuiți au văzut de multe ori bogăția ca  pe o sursă de privilegii și expertiza ca pe un auto-interes deghizat.

Și totuși, liberalii au încă ceva de oferit . În secolul al 19-lea, ca și astăzi, lumea veche era schimbată de noile și neobositele forțe tehnologice, economice, sociale și politice. Oamenii tânjeau și atunci după ordine.

Liberalii au venit cu un alt răspuns. Mai degrabă decât să fie concentrată, puterea ar trebui să fie dispersată, folosind statul de drept, partidele politice și piețele concurențiale.

Astfel de idei s-au imprimat  în Occident și, în ciuda flirtului cu protecționismul al domnului Trump , ele probabil vor rezista. Dar numai în cazul în care liberalismul va face față unei alte probleme: pierderea credinței în progres.

Liberalii cred că schimbarea este binevenită, deoarece, pe ansamblu, este mai bine. Într-adevar, pentru cei mai mulți oameni de pe Pământ nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a trăi.

Însă în mari părți ale Occidentului, lucrurile nu se văd în acest fel. Aici, progresul este văzut ca fiind în beneficiul altora. Bogăția se răspândește în mod periculos, noile tehnologii distrug locuri de muncă, contactul cu alte culturi reprezintă o amenințare, uneori, una violentă.

Liberalismul trebuie să dea un răspuns pesimiștilor. În secolul al 19-lea reformatori liberali  au determinat o schimbare fundamentală: educație universală, un vast program de lucrări publice și primele drepturi pentru angajați. Mai târziu, cetățenii au primit drept de vot, de îngrijire a sănătății și o plasă de siguranță socială. După al doilea război mondial, America a construit o ordine liberală la nivel mondial, folosind organisme, cum ar fi ONU și FMI, pentru a da o formă viziunii sale. Este acel vis încă posibil după 2016?

Nu trebuie să uităm niciodată capacitatea liberalilor de a se reinventa . Inclusiv o administrație Trump și o Mare Britanie post-Brexit ar putea să inoveze. Putem valorifica energiile care mișcă lucrurile, apărând în același timp toleranța și deschiderea, care sunt pietrele de temelie ale unei lumi decente, liberale.

 

Problemele de securitate vor putea domina agenda preelectorală a Germaniei. Și ar fi fost valabil, oricum, chiar și fără atacul de la Berlin, crede revista Newsweek.

Cancelarul Angela Merkel se pregătește pentru alegeri dure în toamna anului 2017. Iar primăvara și vara, politicienii ar putea vorbi despre nimic altceva decât despre securitate.
Frauke Petry, lidera Alternativei pentru Germania, de extremă dreapta, a declarat că Merkel este de vină pentru sosirea refugiaților în Germania, în 2015 . "Să nu cădem pradă iluziilor", a spus ea.

AFD are în prezent puțin peste 10 la suta în sondaje, destul de mult în spatele lui Merkel, care are 35 la sută. Dar are suficient de mult pentru a fi un motiv de îngrijorare. Într-o serie de alegeri regionale în acest an, partidul de extremă dreaptă, format de-abia în 2013, a înregistrat progrese mari, în parte datorită criticilor sale agresive la adresa politicii de azil.

Pe de altă parte, Merkel se confruntă cu o mulțime de critici în propriul ei partid. Partenerul bavarez conservator Uniunea Creștin-Socială (CSU) a cerut de multe ori o limită superioară a numărului de refugiați care pot veni în Germania în fiecare an, propunere la care Angela Merkel a rezistat cu înverșunare. După Berlin, criticii Cancelarului ar putea să-și reia apelul.

Merkel a făcut însă o serie de concesii aripii drepte. De-a lungul anului 2016, ea a lucrat pentru a reduce numărul de migranți, inclusiv prin intermedierea acordului UE -Turcia. La începutul acestei luni, la conferința CDU de la Essen, ea a promis interzicerea completă a vălului musulman.

Cu toate acestea, dezbaterea centrată pe securitate o poate face pe Merkel să piardă și mai mult sprijin. AFD nu este un partener de coaliție viabil pentru nimeni, astfel încât chiar și un scor destul de mare la alegeri nu va aduce formațiunea la putere. Cancelarul trebuie să știe însă că scena politică a Germaniei poate fi "paralizată de teroare" în perioada ce vine.

 

E bine să oferim cadouri? Desigur, aceasta îi apropie pe oameni. Dar, din punct de vedere economic, practica e mai curând nocivă, avertizează Financial Times.

"În acest moment al anului,  aruncăm o mulțime de bani pentru a cumpăra lucruri pe care nimeni nu le vrea și nimeni nu mișcă pe nimeni, o dată primite." Aceste cuvinte, scrise de Harriet Beecher Stowe (autoarea romanului Coliba unchiului Tom), în 1850, ne amintesc faptul că punerea sub semnul întrebării a febrei consumeriste de Crăciun nu este ceva nou.

Profesorul de economie de la Universitatea din Minnesota, Joel Waldfogel, a dezvoltat ideile sale într-un pamflet spiritual. El susține că oferirea de cadouri le distruge pur și simplu valoarea, în caz că acestea nu corespund exact dorințelor celor care le primesc.

De ce se întâmplă asta? Pentru că persoana care oferă cheltuie niște bani pe care beneficiarul n-ar fi fost niciodată dispus să-i plătească pentru a obține respectivul obiect.

 
Revista presei internaționale din 22 decembrie 2016