Raportul CIA privind Rusia, mai grav decât Afacerea Watergate (The New York Times)

afis.jpg

Afiș pe o stradă a orașului Danilovgrad, Muntenegru, 16 noiembrie 2016
Image source: 
REUTERS/Stevo Vasiljevic

Raportul serviciilor americane potrivit căruia Rusia s-a implicat puternic în alegerile prezidențiale din Statele Unite este comentat amplu în cele mai importante publicații internaționale.

Pentru New York Times, momentul actual este chiar mai grav decât Afacerea Watergate, care a dus în cele din urmă la demisia președintelui Richard Nixon.

În 1972, sub președintele Nixon, Casa Albă a trimis spărgători la birourile Partidului Democrat.

Acum, în 2016, avem un scandal care, în unele privințe este chiar mai uimitor. Agenții ruși se pare că au pătruns în birourile digitale ale democraților și au încercat să schimbe rezultatul alegerilor.
În afacerea Watergate, spargerea nu a afectat rezultatul electoral. În 2016, nu știm sigur.

Atât Nixon cât și Trump au răspuns neinspirat revelațiilor. Nixon a comandat acoperirea faptelor. Trump a răspuns prin denunțarea C.I.A. și, incredibil, apărând Rusia.

Să fie clar: Acesta a fost un atac asupra Americii, mai puțin letal decât unul cu rachete dar extrem de dăunător pentru sistemul nostru. În cazul în care raportul C.I.A. este corect, Rusia se pare că a încercat să aleagă un președinte care ar fi, dacă nu o marionetă, atunci un fel de câine de companie - un pudel rusesc”.

Pentru Le Monde este o situație ciudată ca un președinte ales să intre în conflict cu serviciile sale de informații. ”Donald Trump a denunțat o lovitură a CIA, care ar vrea să-i submineze victoria în singurul colegiu care contează – colegiul electoral care urmează să se întâlnească pe 19 decembrie pentru a da votul final.(...)
În acest sens, președintele ales a șocat întreaga clasă politică
”.

În Marea Britanie, The Independent scrie că oficialii CIA și FBI cred că Rusia a avut mai mult decât un "scop unic". Oficialii serviciilor de informații le-au spus parlamentarilor că Putin nu a intenționat doar să ajute la alegerea lui Trump, ci mai ales să submineze încrederea în sistemul electoral din SUA. Iar pentru The Guardian, ”nu există nici o îndoială că hackerii s-au străduit să creeze o atmosferă în care atenția să se concentreze timp de săptămâni și luni pe e-mailurile lui Hillary Clinton și pe bârfele politice din jurul Convenției democrate”.

 

Facebook lansează atacul împotriva conținutului fraudulos, care i-a adus, în ultimele luni, critici virulente. Iar presa internațională prevede schimbări majore în conținutul disponibil pe rețelele sociale.

După cum anunță Bloomberg, noi caracteristici sunt deja vizibile pentru unii utilizatori americani. Acestea au ca scop facilitarea "raportării produselor contrafăcute, pentru a optimiza algoritmul Facebook și pentru mai mult control asupra publicității”.

În mod specific, utilizatorii pot acum raporta mai ușor conținutul pe care îl suspectează ca fiind fraudulos.

Rezultatul: După ce a fost raportat, conținutul va fi în continuare vizibil, dar va apărea în partea de jos a listei", explică publicația Vox. Mai important, aceste articole marcate ca fiind "în litigiu",  vor fi supuse unor verificări suplimentare.

Dar, după cum remarcă Bloomberg, controversele nu vor dipărea. Astfel, Pew Research Center a arătat că patru americani din zece cred că însuși Mark Zuckerberg a împărtășit informații false. 
NBC News, la rândul său, își avertizează cititorii: "Să nu vă așteptați ca Mark Zuckerberg să facă toată treaba - noua inițiativă pune puterea direct în mâinile utilizatorilor". (Sursa: Courrier International)

Financial Times notează în context că guvernul german a planificat o lege care ar impune amenzi de până la 500.000 € pentru distribuirea de știri false.”Berlinul se teme mai ales de influența pe care știrile false ar putea-o putea avea asupra alegerilor pentru Bundestag de anul viitor.

Thomas Oppermann, șeful grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, spune că proiectul urmează să prevadă despăgubiri pentru persoanele afectate de știri neadevărate sau defăimătoare”.

Astfel, în Germania ar urma să se constituie  o "unitate de protecție juridică" pentru victimele discursului urii. Propunerea este  susținută de social-democrați și partenerii lor de coaliție, creștin-democrații Angelei Merkel.

 

În multe orașe ale lumii au avut loc manifestații de solidaritate cu victimele nevinovate de la Alep. Dar puține pot înțelege drama la fel ca orașul bosniac Sarajevo, scrie Europalibera.org.

Jurnalista Gordana Knezevic își amintește de zilele asediului de la Sarajevo, pe când era jurnalistă la cotidianul „Oslbodjenje”.

”Zilnic ne întrebam dacă am făcut, poate, ultimul număr. Redacția era într-o construcție modernă de la periferia orașului, care a fost distrusă de bombardamentele sârbești. Ne-am mutat într-un bunker, și am încercat să facem cumva față lipsei de electricitate, de hârtie sau alimente.

Îmi aduc aminte de un coleg, fotograf, Salko Hondo. Ieșise la pensie chiar înainte să înceapă asediul și s-a întors imediat în redacție. Evita însă linia frontului, prefera reportajele în centru, unde era „mai sigur”.

În vara lui 92 au primit informația că un om descoperise o sursă de apă potabilă în curtea casei, chiar lângă piața Ciglane. Mulți locuitori din Sarajevo și-au luat canistrele și au plecat spre noul izvor iar Salko s-a oferit să facă un reportaj. Când se întorcea la redacție a fost surprins într-un schimb de focuri. A murit pe loc, împușcat, pe 16 iulie 1992.

Am reușit să recuperăm aparatul de fotografiat. A doua zi, pe prima pagină, „Oslbodjenje” publica un articol în memoria lui Salko. Și ultima lui fotografie: oameni fericiți, umplându-și canistrele cu apă.

Mă uit la pozele de la Alep și îmi aduc mereu aminte de timpurile asediului, când nu exista loc sigur și te simțeai abandonat de toată lumea. Alep este foarte aproape de Sarajevo”.

Revista presei internaționale de luni 19 decembrie 2016