Bine ați venit în lumea noului naționalism! (The Economist)

theeconomist.jpg

Image source: 
economist.com

”Bine ați venit în lumea noului naționalism! Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, mari puteri sunt înrobite simultan de diferite tipuri de șovinism” – scrie The Economist în deschiderea unui amplu dosar consacrat renașterii naționalismului agresiv în lume.

Când Donald Trump a promis să "faca din nou America mare", el părea a se face ecoul lui Ronald Reagan, din anii 1980. Atunci, alegătorii cereau o schimbare după eșecurile președinției Carter. Dar e o diferență. Reagan descria America drept ”orașul strălucitor de pe munte”. Pentru Reagan, America putea contribui la o lume mai sigură, el visa o țară orientată către exterior. Reagan era optimist. Trump este doar supărat.

Naționalismul este un concept alunecos, motiv pentru care politicienii îl consideră atât de ușor de manipulat.

În varianta bună, acesta unește țara în jurul valorilor comune. Acest "naționalism civic" este conciliant și orientat spre viitor. Naționalismul civic face apel la valorile universale, cum ar fi libertatea și egalitatea.

El contrastează cu "naționalismul etnic", de sumă nulă, agresiv și nostalgic, care se bazează pe rasă sau istorie.

În cea mai întunecată epocă a sa, în prima jumătate a secolului XX, naționalismul etnic a dus la război.

Populismul lui Trump este o lovitură pentru naționalism civic. Nimeni nu putea pune la îndoială patriotismul predecesorilor săi, dar fiecare dintre ei aproba valorile universale ale Americii și le promova în lume.
În Rusia, Vladimir Putin a adus un mix de tradiție slavă și creștinism ortodox. În Turcia, Recep Tayyip Erdogan, s-a îndepărtat de Uniunea Europeană și din negocierile de pace cu minoritatea kurdă, în favoarea unui naționalism strident, islamic. În India, Narendra Modi rămâne deschis spre exterior și modernizare, dar  are legături cu grupurile etnice hinduse naționaliste radicale, care propovăduiesc șovinismul și intoleranța.

Între timp, naționalismul chinez a devenit și el atât de furios și răzbunător că partidul se luptă să-l controleze.

Cu o asemenea politică globală, America va deveni mai săracă și sentimentul de furie va crește, ceea ce riscă să devină o capcană pentru Trump. Acesta ar putea intra într-un cerc vicios de represalii și de ostilitate. Nu este prea târziu pentru ca el să abandoneze viziunea sa întunecată. De dragul țării sale și pentru că lumea are nevoie urgentă de patriotismul luminat, pe care au mers președinții dinaintea lui.

 

Viitorul preşedinte american nu a avut prea mult noroc cu investiţiile imobiliare în Germania, scrie Deutsche Welle. Proiecte pornite cu mult aplomb s-au dezumflat rapid.

Un pahar de șampanie, în timp ce priveşti apusul de soare şi scrutezi orizontul, înconjurat de cascade și palmieri pe grădina unui apartament de la etajul 50, la 200 de metri altitudine. Trump Tower, dar nu la New York, ci în Frankfurt.

Aceasta a fost viziunea lui Donald Trump: cel mai înalt zgârie-nori din Europa. Proiectul a apărut în noiembrie 2001.

Trump dorea să construiască direct pe malurile râului Main, la cel puțin 200 de metri înălțime. Însă ceea ce şi-a imaginat Trump la acea vreme a fost un pic prea mult pentru urbaniştii orașului german, care i-au oferit miliardarului doar Cartierul Europa, situat  la periferia centrului. În mod previzibil, Trump nu a fost de acord. Cu toate acestea, el chiar a venit personal la Frankfurt, în scopul de a-şi salva ideile. Planurile sale au eşuat, iar Trump a plecat cu coada între picioare. Pentru totdeauna.

La Berlin, direct la Alexanderplatz, o zonă considerată crema cremelor din punct de vedere imobiliar în capitala germană, Trump intenţiona să investească cel puţin un miliard de euro.

Proiectul nu a impresionat însă administraţia locală a Berlinului, care a invocat regulamentele privind înălţimea clădirilor, de maximum 150 de metri. Or, Trump nu a dorit să accepte "o asemenea gândire meschină".

Și la Stuttgart, autorităţile locale au fost  la început impresionate de planurile dezvoltatorului imobiliar american. Bucuria lui Trump a fost de scurtă durată. Politicienii din administraţia locală au acuzat lipsa unui plan de finanţare. Or, germanii nu aveau de gând să rămână cu ruina. Prin urmare, în 2003, consiliul local a refuzat să elibereze aprobarea de construcţie. Trump şi-a ieşit din fire şi a cerut despăgubiri în valoare de milioane de euro. Cererea lui a fost respinsă de Tribunalul Stuttgart.

 

Se îndreaptă Bulgaria spre o criză politică, după alegerea președintelui socialist Rumen Radev și demisia premierului de centru-dreapta Bojko Borisov? Eurotopics reia două opinii din presa bulgară pe această temă.

Ziarul 24 de ore crede că nu se poate vorbi de criză politică. ”Există parlament ales în mod democratic. Iar afacerile curente vor fi gestionate de un guvern interimar. Totul merge conform Constituției, liderii partidelor se comportă într-un mod civilizat, vechiul și noul președinte își transmit zâmbete prietenoase în fața camerelor de luat vederi și se arată dispuși la dialog. În cazul în care este problema? ", se întreabă ziarul bulgar

În orice caz, ziarul Sega nu pare a-l regreta pe Borissiov: "În fiecare zi, Borissov încerca să ne facă să credem că aveam cele mai frumoase și mai ieftine autostrăzi din lume, că licitațiile publice se desfășurau transparent, că noțiunile de mită, clientelism și abuz de putere le erau necunoscute politicienilor. Dar, în lumea noastră, lucrurile sunt diferite. Vedem cum sare asfaltul de pe noile tronsoane de autostradă, vedem fondurile europene folosite pentru proiecte absurde. Vedem cum răsar stadioane noi în sate unde nu mai există vreun club  sportiv și bazine de înot care niciodată nu-și vor deschide porțile. Și vedem câteva companii mari care-și împart miliarde în fața ochilor noștri, în timp ce toți ceilalți se luptă pentru a colecta firimiturile".

 
Revista presei internaționale la RFI