Angela Merkel, ultimul apărător al Europei și al NATO (The New York Times)

merkel.jpg

Image source: 
REUTERS/Axel Schmidt

După alegerea lui Donald Trump  în Statele Unite,  cancelarul Germaniei, Angela Merkel, apare ca ultimul apărător puternic al Europei și al alianței trans-atlantice. O spune ziarul new York Times.

Problema este, scrie ziarul american, că după 11 ani la putere, Angela Merkel este obosită, și asediată, aparent din toate direcțiile.

Doamna Merkel rebuie să apere Europa de o Rusie renăscută, care promovează brandul democrației neliberale prin susținerea partidelor de extremă dreapta pe întregul continent și aprinderea flăcărilor populismului.

Cu dl. Trump ca admirator deschis al lui Vladimir Putin, chiar și menținerea sancțiunilor economice impuse Moscovei va fi o provocare.

Pe de altă parte, o Europă tot mai divizată caută în Germania răspunsurile la multele sale probleme: creșterea economică anemică, fluxul continuu de refugiați, electoratele tot mai furioase și naționaliste.

Italia și Spania sunt fragile din punct de vedere politic, Austria, și-ar putea alege un președinte  din dreapta dură. Iar doamna Merkel se confruntă cu negocieri dificile cu Marea Britanie, privind Brexitul.

Și, cum domnul Trump pledează pentru "America First" și pune la îndoială valoarea alianței NATO, există o presiune suplimentară asupra Germaniei să își asume un rol mai important în securitatea europeană - întotdeauna o chestiune delicată, notează NYT.

 

Poate demola Donald Trump acordul privind schimbările climatice? Iată întrebarea din titlul editorialului ziarului le Monde.

În orice caz, alegerea lui Trump pare să fi schimbat radical atmosfera negocierilor de la conferința COP22 , care are loc la Marrakech, Maroc, până la 18 în noiembrie.

Amenințând cu retragerea, Donald Trump dezvăluie fragilitatea acordului de la Paris, semnat la 12 decembrie 2015, după conferința COP21.

Acordul de la Paris nu este, de fapt, obligatoriu, iar aceasta este principala lui slăbiciune. Niciun mecanism de sancționare nu este prevăzut pentru a forța o țară să își îndeplinească angajamentele.

Dar tocmai Statele Unite sunt cele care au impus acordului, cu ajutorul Chinei, caracterul voluntar al textului. În spatele scenei de la Bourget Paris, în decembrie 2015, secretarul de stat american, John Kerry, s-a luptat până în ultimul minut pentru a obține ca în textul acordului să fie înlocuită formula englezească ”Should” – ar trebui cu ”Shall” – trebuie.

Acum, retragerea Statelor Unite din acordul de la Paris ar fi un semnal foarte rău. Lupta împotriva schimbărilor climatice necesită mobilizarea tuturor națiunilor. SUA au o responsabilitate istorică pentru încălzirea globală și nu pot renunța la reducerea emisiilor.

Efectul de undă asupra marilor poluatori ar fi imediat. China, India, Brazilia sau Rusia ar fi tentate să reducă eforturile de a-și converti economiile lor și să mizeze în continuare pe combustibilii fosili. În câțiva ani, creșterea temperaturilor ar putea trece pragul fatidic de 2 ° C, Retragerea Statelor Unite din Acordului de la Paris, este, într-un fel sau altul, criminală, scrie Le Monde.

 

Bulgaria și-a ales ieri președintele. Socialistul Rumen Radev, un prieten al Rusiei, a fost alesul bulgarilor. Dar este Bulgaria încă divizată între comunism și anticomunism? O analiză a publicației electronice Novinite afirmă că lucrurile încep să se schimbe.

În campania electorală, divizarea "comuniști" și "anti-comuniști" a reapărut în spațiul public.

Pare ciudat, pentru o țară care tocmai a aniversat douăzeci și șapte de ani de democrație - membru al UE din 2007 și stat NATO, cu trei ani mai înainte.

Niciun partid major nu a pus în discuție orientarea prooccidentală, stabilită în anii 1990. Mai mult, cei mai mulți bulgari preferă în mod clar ca țara lor să rămână în UE și nu a existat nici o mișcare relevantă anti-occidentală. Și toate acestea, chiar dacă criza migranților și Brexitul  au amenințat unitatea europeană.

Totul a început imediat după prima rundă din alegerile prezidențiale, când candidatul partidului Socialist Bulgar, Rumen Radev, a ieșit în avantaj.

În timpul dezbaterii televizate, cu trei zile înainte de turul doi, candidata GERB, Țețka Țaceva, a declarat că bunicul ei a fost executat de către autoritățile comuniste în 1952  - susținând că a fost prima dată când  face această mărturisire în public, chiar dacă ea mai spusese acest lucru într-un interviu în 2011.

Chiar dacă nu a fost un atac direct la Radev, cuvintele ei au putut rezona cu acei cetățeni bulgari ale căror rude au căzut victime comunismului. Cu toate acestea, pe mulți i-au putut lăsa indiferenți.

Partidul Socialist Bulgar a renunțat la ideologia comunistă în anii 1990. Cu toate acestea, mulți bulgari consideră acest partid responsabil pentru corupția pe scară largă, stagnarea economică și percepția că Bulgaria este depășită de către toate statele membre din Europa de Est, atunci când vine vorba despre democratizare.

Cu toate acestea, pentru cei tineri, comunismul și tranziția post-comunistă sunt un fe del "istorie medievală" și nu-i emoționează în niciun fel.

Vocea comuniștilor din Bulgaria este izolată. În timp ce a face avere sau a-ți contrui o carieră însemnă în mod clar opțiuni anti-comuniste. Bulgarii au înclinat demult spre această direcție, conchide Novinite.

 
Revista presei internaționale din 14 noiembrie 2016