Blocarea CETA: eșec politic sau succes al democrației? (Mediapart, Der Standard)

ceta.jpg

Demonstrație de protest împotriva acordului CETA, Bruxelles, 20 octombrie 2016
Image source: 
REUTERS/Francois Lenoir

Într-o scrisoare deschisă transmisă sitului francez Mediapart, un grup de cadre universitare canadiene salută poziția Parlamentului valon și îl încurajează să-și mențină fermitatea.

"Ne-am fi dorit ca și canadienii să fi putut avea o dezbatere similară și un vot inclusiv în Parlamentele provinciale, dar nu a fost cazul, nici sub guvernul Harper, nici sub guvernul Trudeau . Spre deosebire de punctele de vedere exprimate atât de nediplomatic de unii politicieni canadieni și reprezentanți ai mediului de afaceri, se pare că democrația belgiană a fost exercitată cu responsabilitate. Vă rugăm să nu cedați tacticilor care au fost folosite pentru a-i manipula și speria pe canadieni, pentru a submina democrația în numele investitorilor străini ", se spune în scrisoarea preluată de Mediapart.

Cotidianul austriac Der Standard crede că Uniunea ar trebui să se limiteze la întărirea pieței interne.

"Să fie clar: în acest moment, UE n-ar trebui să se arunce cu capul înainte. UE nu are puterea de a suporta sarcini noi. Mai bine să se concentreze pe întărirea pilonilor pieței unice. Altfel, întreaga clădire se va prăbuși. Orice altă inițiativă nu ar face decât să dea avânt populiștilor de la stânga sau de la dreapta, care pot exploata cel mai mic pas greșit, presupus sau dovedit, comis de către Uniunea Europeană. Europa ar avea nevoie disperată de mai multă integrare, dar nu poate, pentru că îi lipsește sprijinul popular. Pur și simplu, nu își poate permite să forțeze lucrurile ", scrie ziarul austriac.

 

Presa internațională preia o analiză a sitului strategic american Stratfor privind actuala situație din Ucraina. Iar întrebarea este dacă aranjamentele de la Berlin vor stabiliza sau nu situația din regiune.

Când dispozitivul exploziv improvizat a detonat în apartamentul său din Donețk, la 16 octombrie, Arsen Pavlov, zis "Motorola", a devenit doar ultimul dintr-un întreg șir de comandanți rebeli scoși din joc.

Motorola a jucat un rol esențial în mai multe lupte importante in ultimii doi ani, inclusiv cele de la Slaviansk, Debaltseve și aeroportul din Donețk. Pavlov a avut legături strânse cu conducerea politică din Donbas.

Uciderea lui se înscrie într-o serie de atacuri comise asupra liderilor separatiști. Liderul politic al așa zisei Republici Donețk, Alexandr Zakharchenko, a fost ținta unei tentative de asasinat la sfârșitul lunii august, iar în septembrie, un alt rebel proeminent din Donețk a fost împușcat mortal în Moscova. În Luhansk, cel puțin patru lideri militari separatiști au fost uciși din decembrie 2015.

Rusia ar putea avea un interes în eliminarea unor comandanți rebeli, spre exemplu, cei considerați prea agresivi sau insubordonați.

Moscova ar dori, de asemenea, să renunțe la rebelii care au informații directe privind implicarea Rusiei în crime de război, cum ar fi doborârea zborului MH17.

La urma urmei, asasinarea lui Pavlov coincide cu fereastra de oportunitate deschisă în fața Rusiei pentru a ajunge la o înțelegere cu Occidentul asupra Ucrainei, înainte ca următorul președinte al SUA să-și preia atribuțiile și înainte de votul privind următoarele sancțiuni din partea Uniunii Europene.

La 19 octombrie, liderii grupului Normandia - Rusia, Ucraina, Germania și Franța – s-au reunit la Berlin, unde au stabilit o foaie de parcurs pentru aplicarea acordurilor de pace de la Minsk, până la sfârșitul lunii noiembrie. Planul prevede și o prezență armată a OSCE în Donbas, o concesie notabilă făcută de Moscova. Totuși, conducerea separatistă a declarat că nu va permite o forță armată a OSCE pe teritoriul său.
 

Astfel că, între întâlnirea în format Normandia și valul de lovituri asupra comandanților rebeli, Rusia pare a pune bazele pentru o ieșire rapidă din teritoriile separatiste.

Cu toate acestea, este puțin probabil să se extragă ea însăși din zona de conflict - cu atât mai puțin să-l rezolve în viitorul apropiat. Iar războiul din estul Ucrainei ar putea lua chiar o neașteptată întorsătură în anul ce stă să se termine.

 

Presa europeană reacționează la operațiunea autorităților franceze de desființare a taberei de refugiați de la Calais, denumită și Jungla.

Franța  evacuează "cea mai mare mahala a țării", notează  Spiegel online.  "Este un imens efort logistic, dar dacă autoritățile cred că doar așa vor rezolva problema, își fac iluzii. Vecina Belgia se pregătește deja pentru un aflux mai mare de refugiați și a trimis 120 de polițiști la granița cu Franța ".

Die Zeit scrie că "Atmosfera este tensionată. Și multe municipalități luptă împotriva sosirea refugiaților, chiar dacă acestea nu sunt foarte numeroși și în ciuda faptului că unitățile de primire sunt finanțate și organizate de Paris ".

Potrivit ziarului italian Il Sole 24 Ore, Jungla din Calais este încă o dovadă a eșecului evident al  Franței în politica de migrație:

"Chiar dacă e vorba de 8000 de oameni la Calais, situația poate fi gestionată fără prea mare dificultate. Problema reală este că totul are loc într-un context social deja exploziv - caracterizat prin ghetouri în suburbii, radicalizare și apariția fundamentalismului islamic . Evident, soluția nu este să se închidă granițele, ci de a dezvolta o capacitate reală de integrare. "

Iar ziarul spaniol ABC este de părere că evacuarea junglei Calais nu va schimba absolut nimic pe termen lung:

"Poliția franceză este conștientă de faptul că, în câteva luni, tabăra care tocmai a fost evacuată se va umple din nou de oameni disperați în căutarea unei vieți mai bune în Marea Britanie."

Revista presei internaționale din 26 octombrie 2016