Dresda: Ziua Reunificării, sub amenințarea xenofobilor (Deutsche Welle)

zidulll.jpg

Fragment nedărâmat din Zidul Berlinului, cunoscut sub numele de East Side Gallery
Image source: 
RFI / William Totok

Dresda vrea să sărbătorească în linişte ziua de 3 octombrie, ziua Germaniei. Un reportaj al Deutsche Welle descrie atmosfera din orașul care anul acesta va găzdui evenimentele prilejuite de sărbătoarea reunificării. Există însă mari îngrijorări legate de manifestările xenofobe.

În mod tradiţional, cu această ocazie se vor prezenta, din nou, toate cele 16 landuri federale. Atât din punct de vedere cultural, cât şi culinar, vizitatorii vor avea ce vedea şi ce gusta. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva va apărea cineva care să strice cheful.

Primarul Dresdei, Dirk Hilbert, le-a cerut localnicilor și vizitatorilor să se bucure paşnic şi fără teamă de această sărbătoare. În caz contrar, cei care diseminează frica se vor vedea confirmaţi şi încurajaţi, crede edilul Dresdei.

Dorinţa primarului Hilbert echivalează cu o rugăciune către divinitate în contextul marşurilor xenofobe ale Pegida (Patrioţii Europeni împotriva Islamizării Occidentului). De mai bine de doi ani, aşa-zişii patrioţi europeni mobilizează mii de oameni pentru a participa la marşuri de protest, organizate în fiecare luni. De acţiunile lor nu va scăpa, desigur, nici ziua de 3 octombrie.

Situaţia este tensionată, lucru dovedit şi de recentele atacuri cu explozive de lunea trecută, care au vizat o moschee și centrul de conferinţe. Autorii atacului și motivele acestora sunt încă necunoscute, dar motivaţia xenofobă nu poate fi exclusă.

Xenofobia, care se face simţită cu precădere în landul Saxonia, a jucat un rol important inclusiv în dezbaterile din Bundestag, vinerea trecută. Raportul anual al guvernului de la Berlin privind starea unităţii germane este necruţător. Documentul relevă că intensitatea acestor fenomene a luat amploare în ultimii ani, mai ales în contextul crizei refugiaţilor. Iris Gleicke, coordonatoarea raportului, admite că fenomenele extremiste au luat amploare în toată ţara, însă, raportate la numărul de locuitori din estul Germaniei, ele sunt mult mai numeroase în această regiune.

Presa europeană continuă să comenteze pe larg concluziile comisiei de anchetă privind zborul MH 17, doborât acum trei ani deasupra Ucrainei.  Potrivit ascestor concluzii, avionul a fost lovit de o rachetă din Rusia.

Ziarul Dnes, care apare în Cehia, scrie că "toți cei responsabili trebuie să fie condamnați. Și nimeni nu trebuie să spună că acest lucru este o utopie într-o țară precum Rusia. Pentru cei care au experimentat ororile celui de-al doilea război mondial,  era , de asemenea, foarte dificil de imaginat că vinovații ar fi putut să fie aduși în fața justiției, chiar și după 70 de ani. Iată că aceste lucruri chiar se întâmplă ", notează ziarul ceh citat de Eurotopics.

Minciunile Rusiei sunt jenante”, scrie ziarul finlandez Savon Sanomat. ”Rusia neagă probele și faptele și continuă să transmită informații false. Pentru Rusia, ar fi mai bine să admită că ea a doborât avionul și să coopereze cu grupul internațional de anchetă pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției. Cine știe, poate că acea zi va veni "

În Olanda De Telegraaf titrează: ”Un masacru made in Moscova”:

În ochii tuturor, responsabilitatea Rusiei a fost stabilită mai clar decât oricând. Rusia și-a pus marca asupra masacrului din 17 iulie 2014. Made in Moscova"

Regimul războinic al lui Putin este de vină, afirmă și ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung:

"Cu dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, Rusia a împiedicat crearea unei instanțe internaționale. Prin urmare, este puțin probabil ca cei responsabili  să fie vreudată pedepsiți. Moscova nu ar fi uzat de veto în cazul în care nu avea nimic de ascuns. Se poate, desigur, imputa și responsabilitatea Ucrainei, și a companiei aeriene. Dar, oricât s-ar extinde cercul de vinovați, cu toate duc la Moscova. (...) În cele din urmă, Putin nu numai că poartă responsabilitatea pentru moartea a 298 de pasageri aerieni, dar, de asemenea, și pentru cele 10.000 de victime din conflictul din Ucraina." (Sursa: Eurotopics.net)

 

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bungestag, Gunther Krichbaum atată care este miza alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, cel puțin din perspectivă germană. Într-un interviu acordat publicației Europalibera.org, parlamentarul german este tranșant.  

Alegerile din Moldova sunt foarte importante, pentru că vor decide dacă țara merge spre Uniunea Europeană sau nu. Însă un stat, care își dorește să devină membru al UE, trebuie să îndeplinească anumite condiții, sunt necesare reforme, iar candidați precum Maia Sandu și Iurie Leancă par să meargă în această direcție. În timp ce Igor Dodon și partidul său par să aleagă o altă direcție. Sper ca alegătorii să facă o decizie înțeleaptă.

Parlamentarul german a mai spus că nu este corect să fie avansată o dată la care se va putea depune cererea de aderare la UE sau când Republica Moldova va fi acceptată. Cel mai important lucru este reforma în justiție, reforma în sectorul achizițiilor publice, țara trebuie să lupte împotriva corupției, cât și împotriva crimei organizate.

UE nu este împotriva unor noi membri, dar mai avem și agenda de la Thessaloniki care presupune că Țările Balcanilor de Vest au o perspectivă clară de a deveni într-o zi membre UE. Este valabil și pentru Moldova. Dar avem nevoie, întâi de toate, de implementarea reformelor. Reformele nu sunt necesare Uniunii Europene, de ele are nevoie Moldova, în primul rând.