Fumezi? Plătești mai mult pentru sănătate! (Le Monde)

fumat_bun.jpg

Image source: 
sanatate.bzi.ro

Se va putea, într-o bună zi, să plătim pentru asigurarea de sănătate în funcție de modul nostru de viață? Ziarul francez Le Monde scrie despre un prim pas în această direcție.

Cât ați fi dispuși să expuneți din propria intimitate pentru a plăti mai puțin la asigurarea medicală? – își întreabă cititorii ziarul Le Monde. Pare o întrebare fără sens și totuși, în era dispozitivelor conectate și a marilor baze de date, asigurătorii sunt acum în măsură să măsoare cu precizie riscurile individuale asumate de către fiecare consumator. Clienții virtuoși pot fi răsplătiți, cei care nu sunt merituoși pot fi sancționați.

Ei bine, filiala franceză a unei mari companii internaționale de asigurări a prezentat noul său program de asigurare, în care propune și o opțiune legată de stilul de viață al consumatorului. Acesta va fi în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017.

Principiul? Angajatul începe prin efectuarea unui control de sănătate on-line, prin introducerea mai multor date: starea civilă, vârsta, greutatea, înălțimea, dar, de asemenea, produse alimentare preferate, practicarea activităților fizice, calitatea somnului, cele mai recente teste de sânge ... Și asta nu e tot!

Trebuie furnizate informații legate de nivelul de stres, consumul de tutun, frecvența vizitelor la medic și așa mai departe. Aceste date pot fi colectate și prin intermediul unei brățări sau a unui alt obiect de acest gen, în caz că persoana dispune de așa ceva.

Odată chestionarul completat, clientul primește un scor și recomandări. În cazul în care angajatul a îndeplinit obiectivele stabilite (de exemplu,  să facă măcar 10.000 de pași pe zi, sau să scadă consumului de țigări, de exemplu), atunci beneficiază de reduceri la clinicile partenere ale companiei. În Germania, programul este cuplat cu o asigurare de sănătate individuală, iar clienții beneficiază de reduceri la prima de asigurare, ceea ce legile franceze nu permit. Iar inițiatorii ne asigură că este interzis ca prin aceste mijloace să se recurgă la o selecție medicală mascată, pentru a maximiza profiturile. De asemenea, sunt date asigurări privind confidențialitatea datelor stocate.

Acesta este primul produs de asigurare în domeniul sănătății din Franța, legat de accesul la datele personale. Pe de altă parte, Statele Unite sunt mult mai relaxate. Marile companii din domeniu promovează de mult timp comportamentul virtuos.

Întrebarea este dacă nu cumva asiguratorul se va transforma în noul nostru director de conștiință.  Și apoi, ce este un comportament "bun" și mai cu seamă, cum îl măsurăm?

Segmentarea permisă prin analizarea informațiilor de comportament ar însemna mai multă dreptate, sunt de părere partizanii ideii. De exemplu, în domeniul auto, ratele sunt deja legate de comportamentul șoferului.

Dar acest joc este și unul periculos. Se pot crea condiții prohibitive pentru o parte a populației, căreia îi va fi greu să se asigure și ar putea rămâne fără protecție.
 

O polemică a izbucnit între premierul francez Manuel Valls și ziarul american The New York Times. Tema? Scandalul Bourkini. Șeful guvernului de la Paris a dat o replică publicației de peste Ocean, iar Courrier International expune întreaga poveste:
 

Prim-ministrul francez a acuzat ziarul american pentru un articol care conține mărturii ale femeilor musulmane din Franța. Articolul din New York Times a fost, în sine, o raritate: s-a bazat pe o suită de mărturii on-line din partea femeilor musulmane, în special din Franța (dar și din alte țări europene), în contextul controversei asupra burkini. Femeile s-au plâns de prejudecățile ce le vizează, de insultele suportate,  de sentimentul de a fi supuse unui "regim de apartheid." Cotidianul a publicat articolul în limbile engleză și franceză - așa cum a procedat de mai multe ori în ultimele luni.

Răspunsul lui Manuel Valls a venit în publicația Huffington Post, și este la fel de neobișnuit. Prim-ministrul  a publicat un articol critic, în care s-a plâns că The New York Times a dat "o imagine insuportabil de falsă a Franței. Ceea ce mă revoltă cel mai mult este faptul că jurnalistul  a dat cuvântul femeilor musulmane, pretinzând că vocile lor ar fi înăbușite, și că descrie o Franță opresivă".
 
Manuel Valls afirmă apoi că "exigențele profesionale l-ar fi obligat pe jurnalistul de la New York Times să pună în discuție și cazul marii  majorități a femeilor musulmane, care nu se identifică cu o viziune ultra-legalistă a Islamului”. ”Nu este o anchetă de teren”, a adăugat el.

The New York Times a răspuns la rândul lui, afirmând că s-a bazat pe răspunsurile a mai mult de 1200 de cititoare, în urma unui apel on-line în limba engleză, franceză și arabă.  

 

Sunt temele pentru acasă bune pentru copii? Iată întrebarea lansată de săptămânalul american Time.

Decizia unui profesor din Texas de a nu da teme pentru acasă copiilor a devenit virală săptămâna trecută, câștigând laude din partea părinților din întreaga țară.

Timp de decenii, standardul american era de aproximativ 20 de minute pentru temele de fiecare seară, la clasa a doua, mergând până la două ore pentru elevii de liceu.  

Alte școli au decis prelungirea programului de școală cu două ore, pentru a se învăța mai mult în clasă. "Noi chiar dorim ca elevii să meargă acasă la ora 4, cu creierul obosit. Vrem ca ei să se bucure apoi de familiile lor, să joace fotbal și să meargă la culcare. Asta e tot”, spune un responsabil al unei școli care a prelungit programul.

O cercetare mai cuprinzătoare  realizată în 2006 de către Duke University nu a găsit dovezi ale unei corelații pozitive între temele pentru acasă și rezultatele elevilor.

 Totuși, studiul susține că o cantitate mică de teme pentru acasă este totuși utilă. Până la urmă,  e la fel ca în cazul unor medicamente sau al suplimentelor alimentare. Dacă iei prea puține, nu vor avea  efect. Dacă iei prea multe, te pot ucide.