Ucraina: aniversare cu pistolul la tâmplă (Kyiv Post, Nesweek)

ukraine.jpeg

Image source: 
president.gov.ua

Ucraina și-a sărbătorit recent a 25-a aniversare a independenței – o demonstrație de forță într-o atmosferă tensionată, după cum notează corespondenții de presă de la Kiev.

Parada militară a inclus armament greu, avioane și echipamente ale marinei, în intenția de a demonstra capacitatea militară a Ucrainei, a transmis corespondentul Voice of America.

Publicația de limbă engleză Kyiw Post notează că Ucraina a sărbătorit  un sfert de secol de independență cu pistolul la tâmplă – referire la creșterea amenințării de război la granița de Est.

În plus, mai spune Kyiw Post, Ucraina trebuie să facă față și unei masive campanii de dezinformare cu scopul de a o discredita și a-i păta imaginea în ochii lumii.

”Și toate acestea din cauza faptului că însăși ideea unei Ucraine independente este o adevărată ofensă pentru Vladimir Putin. De altfel, el a spus că Ucraina nu este o țară adevărată.
Dar Putin greșește.

În ciuda problemelor sale reale, Ucraina este într-adevăr o țară cât se poarte de reală - și este o țară care, într-un sfert de secol,  a luat o altă cale față de Rusia.

Ucraina a devenit din ce în ce mai democratică. Rusia, tot mai puțin. Ucraina a avut cinci rânduri de alegeri prezidențiale libere, corecte și competitive. Rusia, nici unul.

În Ucraina, societatea civilă a devenit tot mai puternică, mai vibrantă și mai influentă. În Rusia, a fost în mod constant marginalizată.

Regimul lui Putin vede în mod clar modelul alternativ de guvernare pe care îl reprezintă Ucraina independentă drept o amenințare mortală. Și este hotărât să-l strivească, într-un fel sau altul”, scrie Kyiw Post, preluând un editorial al publicației Europalibera.org.
 

Newsweek reamintește că declararea independenței a avut loc în urma unui referendum național în care peste 90 la sută din alegători au ales independența. Crimeea, care la acel moment avea peste 60 la sută din populatie de etnie rusă a ales și ea independența, cu majoritate de voturi.

”Vladimir Putin s-a bazat pe analize greșite atunci când a început războiul său sub acoperire pentru a încuraja separatismul în Donbas. Acțiunea lui a fost serios îngreunată de reticența majorității etnicilor ruși și rusofoni din Donbas de a se ridica împotriva Ucrainei. Aceasta explică de ce Kremlinul s-a văzut nevoit să trimită unități ale armatei regulate, în august 2014 și din nou în februarie 2015, pentru a menține în funcțiune așa-numitele "republici populare din Donețk și Luhansk ".
De fapt, anexarea ilegală a Crimeei și războiul din Donbas au favorizat o conștiință ucraineană modernă și patriotismul, care au dus țara spre Europa și tot mai departe de Rusia imperială”
, mai scrie Newsweek.
 

Presa cehă dezbate de mai multe zile falsul atac jihadist, pus în scenă de organizația islamofobă "Inițiativa Martin Konvicka", în plin centrul capitalei Praga. "Un joc periculos", așa rezumă evenimentul principalele publicații cehe.

Într-adevăr, duminică 21 august, membrii grupului islamofob "Inițiativa Martin Konvicka" au organizat un eveniment sub forma unui fals atac jihadist. Cu un steag contrafăcut al organizației teroriste Stat Islamic și echipați cu arme false, mai mulți bărbați au apărut într-un Jeep în piața orașului vechi,  în strigăte de "Allahu Akhbar". Courrier International a realizat un rezumat al articolelor apărute pe această temă în presa cehă.

"Oficialii ar fi putut preveni  această bizarerie. Primăria era deja la curent cu câteva detalii-cheie și ar fi avut timp să-i oprească. Poliția a făcut verificări, dar chiar dacă a fost într-adevăr vorba de arme false, tot a fost suficient să-i bage în sperieți pe turiști", a scris ziarul ceh Dnes.

"Invazia Konvicka s-ar fi putut sfârși cu o tragedie", notează și publicația Aktualne, care spune că un cetățean înarmat, gândindu-se că  putea fi un atac real, și-ar fi putut folosi arma pentru  apărare.

Un scenariu care aproape că s-a și întâmplat. "Aaron Günsberger, proprietarul unui restaurant cușer situat chiar în respectiva piață, și-a luat arma și s-a dus la locul întâmplării, gata să riposteze".

"Ultima scenă a unui actor amator", titrează și ziarul cu profil economic Hospodarske Noviny, pentru care "parada de duminică din  piața orașului vechi, a fost posibilă prin decizia de neconceput a primarului și a poliției".

 

Și rămânem în Europa Centrală pentru a remarca sporirea îngrijorătoare a tensiunii între Viena și Ankara, după ce autoritățile austriece au aprobat desfășurarea unei manifestații pro-kurde. Turcia și-a rechemat marți ambasadorul în Austria, pentru consultări.

Ankara reacționează nevrotic”, crede Die Presse. "Este o exagerare retragerea ambasadorul turc pentru atât de puțin. Vor ei să întrerupă relațiile diplomatice cu Austria, din cauza unui mini-eveniment kurd? În aceste vremuri tulburi, Turcia ar face bine să cultive finețea diplomatică și nu să-și fixeze priorități greșite. Are ea alte probleme mai mari decât Austria", scrie Die Presse.

Der Standard remarcă faptul că "Austria, mic membru al UE,  se vede admonestată cu o vigoare pe care Ankara nu ar îndrăzni să o folosească împotriva țărilor mari, cum ar fi Germania, Franța sau Italia. Cancelarul Christian Kern nu este însă singurul lider din  Europa care sugerează că, după doisprezece ani, procesul de aderare a Turciei este o iluzie".

De partea cealaltă, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavușoğlu a declarat ziarului Hurryiet, că Austria "încearcă să ne dea lecții privind libertatea adunărilor publice, dar, același timp, nu permite  un marș pașnic în susținerea democrației turce”.

”Am văzut că le-au dat permisiunea de a demonstra în Viena, celor din PKK și susținătorilor lor. Nu putem rămâne insensibili la această atitudine de susținere a terorismului ", a spus ministrul turc de externe pentru Hurryiet.