Rețelele de socializare pot transforma democrația în ”pluralism haotic” (The Economist)

Campania lui Donald Trump scoate în evidență rolul tot mai important al rețelelor de socializare în politică. Potrivit revistei The Economist, odată cu dezvoltarea acestor reţele, democraţia se va schimba fundamental.

Poate că Donald Trump  este nepotrivit pentru a fi președinte al Americii, dar el este în mod clar un maestru al rețelelor de social media. Tweeturile lui, adesea scandaloase, i-au adus mai mult de 7 milioane de adepți. Iar cele mai multe mesaje sunt văzute de mult mai multe milioane de oameni, fiind rostogolite de mii de ori și obținând astfel o acoperire extinsă în media.

Cum schimbă aceasta democrația?

Oamenii de ştiinţă au subliniat mult timp faptul că rețelele sociale facilitează organizarea grupurilor de  interese: dau glas și putere oamenilor care nu au nimic altceva.

De exemplu, au ajutat rețeaua Black Lives Matter, care luptă contra violenței îndreptate asupra afroamericanilor, să câștige teren, potrivit unui studiu recent, condus de Deen Freelon profesor la Universitatea din Washington, DC. Dar există și un alt efect, aflat abia la început: rețelele sociale fac, de asemenea, politica și acțiunea colectivă mai "haotice", susține o altă lucrare, numită "Turbulențe politice" și apărută sub egida Universității Oxford.

Adesea, mobilizarea explodează aparent la întâmplare. Succesul nu depinde de conținut, ci mai curând de cât de sensibili se dovedesc subiecţii la "informațiile sociale": ei văd că alții au semnat deja și știu că aprobarea lor va fi văzută în rețea.

Concluzia intrigantă a cărții: rețelele sociale fac democrațiile mai "pluraliste", dar nu în sensul convențional al cuvântului, care implică grupuri diverse, dar stabile. Cercetătorii văd apariția unui "pluralism haotic", în care mobilizările au loc  mai curând de jos în sus.

Într-o zi, spun autorii, va fi posibil să se prevadă, și poate chiar să se declanșeze anumite valuri de social-media, în același mod în care meteorologii au devenit  buni la prognozarea vremii.

Marea întrebare este: cine va fi meteorologul politic? Doar două grupuri de actori sunt susceptibile azi de a avea acces privilegiat la date socio-media dar și resurse suficiente pentru a dezvolta software-ul necesar: unii sunt giganți on-line, cum ar fi Facebook și Google, celelalte sunt guvernele.

Astfel, rețelele sociale vor putea face societățile mai democratice, dar vor oferi, de asemenea, celor de la putere,  noi instrumente de control.

 

Huffingron  Post ne îndeamnă să fim prudenţi. Înfrângerile Statului Isklamic în Irak şi Siria nu vor duce la scăderea ameninţării teroriste în Europa. Ba chiar, ar putea fi invers.

Situația poate părea paradoxală. Pentru mulți oficiali și experți, eșecurile militare suferite de Daech în Siria şi Irak vor crește riscul apariției unor atacuri teroriste în Europa, în special în Franța.

Strategia adoptată de Daech, inclusiv trimiterea unui contingent de teroriști  bine antrenați în Europa - circa 400 de oameni, potrivit serviciilor secrete - poate fi înțeleasă ca un semn de slăbiciune. Organizația teroristă s-ar vedea "forțată" să funcționeze și în lipsa unor victorii strălucitoare pe câmpul de luptă.

Unii merg chiar mai departe, susținând că strategia teroristă a înlocuit obiectivele militare ale statului islamic. Într-adevăr, Daech pare să fi  adoptat o logică de sinucidere.

Cu toate acestea, alți observatori  ai fenomenului cred că a lega înfrângerile militare de acțiunea externă este o eroare.

Intervievat de Financial Times, Jean-Charles Brisard, președinte al Centrului de Analiză a Terorismului și profesor la Universitatea de Științe Politice din Strasbourg, consideră că ”În geneza statului islamic, expansiunea teritorială și terorismul în străinătate sunt inseparabile".

Wassim Nasr, un jurnalist specializat în mișcarea jihadistă spune pentru situl francez Mediapart că "Terorismul este un mod de operare  cu scopuri politice. Statul islamic mizează azi pe Jihadul în masă, și e gata să folosească toate mijloacele disponibile pentru a extinde califatul ".

Așa că, dacă ne putem bucura pentru că vedem Palmyra smulsă din mâinile jihadiștilor, trebuie să rămânem prudenți. Exemplul arestării lui Kriket Reda, pe cale de a comite un atac în Franța, și ale cărui legături cu rețeaua belgiană sunt deja stabilite, arată că Franța rămâne o țintă pentru jihadiști. În ciuda evoluțiilor de pe teatrele siriene și irakiene.

 

Revista germană Der Spiegel se întreabă dacă nu cumva slăbiciunea Belgiei în lupta cu terorismul este o ameninţare şi pentru Germania.

În urma atacurilor de la Bruxelles, faptul că teroriștii au petrecut un timp în Germania ridică o mare problemă. A existat o amenințare potențială la scurt timp după atentatele cu bombă din Belgia.

La o zi după atentatele de la Bruxelles, poliția federală a reținut un bărbat în apropierea Giessen, la nord de Frankfurt. Cand au examinat telefonul său mobil, au găsit două mesaje text suspecte, din ziua atacurilor. Unul conținea numele stației de metrou atacate la Bruxelles, iar celălalt  consta dintr-un singur cuvânt, "fin" – ”sfârșit” în franceză . Mesajele au fost aparent primite cu trei minute înainte de explozia din stația de metrou.

Poate că Germania a avut pur și simplu noroc până acum, dar autoritățile văd Belgia ca un semn de avertizare.

În Belgia, jihadiștii au reușit să recruteze noi membri, neobservați de cineva. Cele două servicii de informații belgiene ar trebui să stea cu ochii pe numeroșii suspecți. Dar este imposibil, dat fiind numarul de 700 de agenți și bugetul de securitate de numai 50 de milioane de euro. Nu mai mult decât bugetul unui ziar de mare tiraj, după cum comenta sarcastic presa belgiană.

886

Facebook comments