Refugiații sirieni își povestesc dramele personale (La Croix)

La 15 martie 2011 au început protestele împotriva regimului de la Damasc care au adus Siria în război. Ziarul catolic francez "La Croix" marchează evenimentul publicând scrisori primite de la refugiați sirieni. Scrisori din care am selectat câteva.

Fatima, de 30 de ani, scrie din Gaziantep, Turcia:

”Am fost o tânără femeie fericită. M-am căsătorit în 2007. Am trăit în Al-Bab, în ​​provincia Alep, în apropiere de granița cu Turcia. Am studiat literatura la Școala de Arte din Alep. În 2009, s-a născut fiica mea, Aisha. În anul următor, l-am avut Omar. Am avut o viață liniștită. Soțul meu era contabil la o companie privată.
În 2011 au început protestele. La 29 august 2012, soțul meu a fost ucis de soldați, la un filtru pentru controlul mașinilor. Curând, viața a devenit imposibilă. Orașul a fost ocupat de Daech și bombardat în mod constant de către ruși. Peste 80% din populație a fugit. Am găsit locuri de muncă într-un birou, apoi într-un atelier de cusut. Nu m-au plătit întotdeauna. Astăzi nu mai lucrez. Văduvă cu doi copii, nu am nici o perspectivă aici. Nu mă voi mai întoarce în Siria, vreau să plec. Pentru copiii mei, pentru a le da un viitor. Am făcut o cerere de azil în Franța”.

Bassem 31 de ani, refugiat în Franța, scrie de la Paris:
 

”Sunt sirian din Hama, am plecat din țara mea acum trei ani și jumătate, în Iordania. Acolo am fost prezentator de știri la televiziune , dar nu am obținut permis de muncă și am fost forțat să părăsesc țara.
După șase luni am primit azil în Franța. Aici mă simt liber, simt că drepturile mele sunt respectate și protejate prin lege. Un lucru care nu există în țările arabe.
Ca refugiat creștin, am avut noroc. Astăzi, iau cursuri de limba franceză la Institutul Catolic Paris și sunt foarte motivat. Sunt întotdeauna întrebat dacă aș merge înapoi în Siria, atunci când se termină războiul. O întrebare fără răspuns. Îmi iubesc țara, mi-e dor de Siria, imaginile și amintirile sunt încă prezente. Dar, după război, Siria nu va mai fi cea pe care o știam. Noua mea viață e în Franța”.

Abdel Fattah, de 32 de ani, scrie din tabăra Al-Ade din Liban:

Am crescut în Deraa în sud-vestul Siriei. În martie 2011 am ieșit pentru a cere libertate și căderea regimului. La 23 martie, armata a înconjurat mulțimea și a început să tragă. A fost îngrozitor.
Este încă neclar modul în care mulți oameni au fost uciși, răniți și răpiți în acea zi,  numită
<<masacrul de miercuri >>. Apoi, casa noastră a fost lovită de tancuri și arme automate, o noapte întreagă. A doua zi, m-am hotărât să plec cu mama, cu soția mea și cele două fiice ale mele, Mariam și Aisha. De trei luni, locuiesc în tabăra Al-Ade. Speranța mea este să revin în Siria. Nu pentru mine, eu nu am nici un viitor, dar vreau  ca fetele mele să trăiască acolo zile mai bune. Însă nu mă voi întoarce decât dacă se schimbă regimul. Sper că odată ce oamenii se vor sătura de atâta de violență, vor începe să lucreze pentru a reconstrui țara. Desigur, există riscul ca unii să caute răzbunare. În Deraa, de exemplu, știm că druzii din provincia vecină, Suweida, au participat la masacrarea rudelor noastre. Avem nevoie de un lider care poate înțelege acest lucru  și să aplice un proces de reconciliere națională”.

 

Presa germană și europeană comentează pe larg rezultatele alegerilor de duminică din trei landuri germane. O catastrofă pentru Angela Merkel? Nu toată lumea este de acord cu asta.

Un triplu "cutremur", începe articolul din cotidianul francez Le Figaro, care citează primele reacții ale presei germane. Pentru  Süddeutsche Zeitung  populiștii din Alternative für Deutschland (AFD) au triumfat , pe fondul campaniei anti-imigranți: "AFD este mai periculos decât partidul neonazist PND. Spre deosebire de neo-naziști, Alternative für Deutschland vrea să adune mai mult decât oamenii de la marginile societății și va fi greu de oprit de aici înainte. Departe de a fi un fenomen ciclic, AFD,  care a colectat 23,9% în Saxonia-Anhalt, este gata să prindă rădăcini”, scrie Süddeutsche Zeitung. "AFD nu va dispărea atât de repede", avertizează și ziarul popular Bild.

Cotidianul britanic Times vede o lovitură de avertisment pentru Merkel, în perspectiva alegerilor din 2017:

 "Mesajul este clar: decizia de a deschide frontiera a fost o greșeală, eforturile sale de a menține granițele deschise au fost prost înțelese. Acordul său cu Turcia, care ar trebui să prevină un al doilea val de refugiați este prea slab pentru a i se putea da credit.  Dacă acordul eșuează, Merkel va plăti prețul la alegerile de anul viitor ".

Cotidianul Berliner Zeitung, citat de Eurotopics, crede însă că, în pofida scorului bun al AFD, Merkel a ieșit întărită din acest scrutin parțial:

"Dincolo de șocul  AFD,  un semnal de continuitate se desprinde din aceste alegeri. Candidatul verzilor rămâne la conducere în Baden-Wurtenberg. SPD rămâne la putere în Renania-Palatinat și candidatul CDU rămâne la control în Saxonia-Anhalt. Cei trei câștigători ai alegerilor au sprijinit politica de migrație. Deci, Merkel a câștigat alegerile".

Berlinul are nevoie de ajutorul statelor UE, este mesajul ziarului spaniol El Pais.

"Un scenariu politic dificil se prefigurează în Germania. Și, cu această nouă distribuție a puterii, cancelarul Angela Merkel și partenerii ei social democrați vor avea de gestionat cea mai gravă criză umanitară pe care o cunoaște Europa de la război încoace. Va fi esențial ca Bruxelles-ul și statele membre ale UE să pună în aplicare o soluție eficientă în gestionarea crizei. "