“Omuleţii verzi” ar putea apărea şi în Transnistria (Timpul, Chişinău)

soldati.jpg

Image source: 
rfi.fr

În ziarul ”Timpul”, de la Chişinău, Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru, dă asigurări că armata este pregătită să țină piept unui eventual conflict militar cu trupele rusești dislocate în Transnistria. Şi că Moldova se află acum în plin război hibrid cu Rusia.

Întrebat cine este principalul inamic al ţării, ministrul spune că vede un pericol dinspre regiunea transnistreană. El crede că trupele ruseşti nu se vor implica într-un conflict direct contra Republicii Moldova, fiindcă asta ar însemna o declarație de război din partea Rusiei. Însă soldații ruși din stânga Nistrului ar putea să-și schimbe uniformele, cum au făcut-o și în Crimeea, și să se contopească cu trupele separatiste.

“Astăzi, componenta militară a unui război nu depășește 20%. De fapt, noi ne şi aflăm într-un plin război hibrid, pe care Rusia îl duce în Republica Moldova. Acest război are ca scop destabilizarea politică, finanțarea unor partide obediente Kremlinului, dar și războiul economic și financiar. Falimentul Băncii de Economii (BEM) este o parte din războiul respectiv. Pe de o parte, companiile rusești care au fost acționari la această bancă, și-au salvat banii. Pe de altă parte, falimentul BEM a afectat foarte mult credibilitatea internațională a Republicii Moldova.

Dacă e adevărat ceea ce se spune despre banii pe care îi primesc partidele prorusești, mass-media și ONG-urile rusești din Republica Moldova, bugetul lor anual este mult mai mare decât cel al Ministerului Apărării. De aceea, astăzi, există pericolul real de deturnare a parcursului nostru european, dacă partidele prorusești vor veni la putere. Atunci Rusia s-ar consolida puternic și va prezenta un pericol foarte mare pentru toată zona: Ucraina, România și, în general, regiunea Mării Negre.

Iar lucrurile se pot complica şi mai mult dacă Rusia ar reuși să rupă Ucraina și să facă joncțiune cu Transnistria. Știți prea bine despre tentativele de creare a așa-zisei republici Basarabia sau de desprindere a Odesei de Ucraina”, conchide ministrul.

 

Liderii şi instituţiile europene încep să se mobilizeze în încercarea de a salva Spaţiul Schengen, în contextul crizei refugiaţilor, cu puţin înainte de summitul Uniunea Europeană-Turcia, care va începe luni.

Cum putem salva Spaţiul Schengen?  Se întreabă „Le Nouvel Observateur”. Comisia Juncker  a făcut un apel de urgență – un document de 14 pagini dezvăluit miercuri de "Le Figaro".  Comisia, susținută de Paris și Berlin, intenționează să înființeze un Eurocorps, organismul comun al polițiștilor de frontieră și gărzile de coastă comunitare, în special în insulele din Marea Egee.

Dar situaţia pe teren e complicată, aşa cum o arată „Le Nouvel Observateur”.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a arătat că peste 130.000 de oameni, cea mai mare parte sirieni și afgani, au traversat Marea Mediterană începând cu 1 ianuarie - la fel de mulţi ca și în prima jumătate a anului 2015. Și, dintre aceștia, 93% au sosit pe coasta greacă.  

În tabăra de la Idomeni,  la granița dintre Grecia și Macedonia, numărul refugiaţilor  "a crescut de la 4000 la 8000 ", potrivit organizaţiei Medicilor Fără Frontiere. Slovenia întoarce imigranții ilegali în Croația, Croația în Serbia iar Serbia în Macedonia.

Mai la nord, guvernele maghiar și austriac au închis porţile. Ungaria e înconjurată cu sârmă ghimpată. Austria îi filtrează drastic pe cei care vor să intre pe teritoriul său: după primirea a 90.000 de solicitanți de azil anul trecut (1% din populație), Viena și-a stabilit plafonul pentru anul  acesta la 37.500.

Dar când Austria va fi atins, în curând, plafonul  pe care şi l-a fixat, ruta balcanică se va închide, avertizează Macedonia.

Viena se spală însă pe mâini: "Nu avem de luat lecții de la nimeni", spune ministra austriacă de Interne Johanna Mikl-Leitner. O replică discretă către Germania care, tot în mod discret, a început să filtreze şi ea migranții la granița de sud.

De la 1 ianuarie, Germania a expediat mai mult de 6.000 de migranți înapoi în Austria, se plânge ministra austriacă.
Evident că, pentru unii, "soluție europeană" este că toată lumea trimite în Austria, conchide ministra de la Viena.

La Paris și Berlin, timpul este scurt până la summitul UE-Turcia de luni. Francois Hollande şi Angela Merkel ar putea propune astăzi, la Palatul Elysee, o "soluție europeană" ... Ceea ce ar putea însemna mai mulți soldați și mai multă sârmă ghimpată la frontierele externe ale Spaţiului Schengen. Aşa cum a admis Președintele Consiliului European, Donald Tusk: „Mă tem că la summit se vor lua măsuri mai stricte, dacă dorim cu adevărat să salvăm Schengen. Îmi pare rău, dar asta e realitatea. "

 

De cealaltă parte a Rinului, Deutsche Welle vede o politică plină de cinism făcută de statele membre pe seama refugiaţilor. Şi crede că o soluţie europeană trebuie să plece de la încetarea acestei politici.

UE a ieșit întotdeuna mai puternică din crize. Atunci când presiunea este foarte mare, UE găsește un compromis. Veridicitatea acestei formulări standard, fără conținut, despre atitudinea Uniunii va fi pusă acum la încercare în mod cinic. Prin faptul că atâția refugiați și migranți sunt ținuți la granița dintre Macedonia și Grecia, Austria și statele balcanice fac presiuni asupra Greciei să ia măsuri.

Nu mai putem aștepta alte summit-uri UE fără rezultat. Trebuie să ne ocupăm de oameni. Vrem să se ajungă la pierderi de vieți omenești? Până când va continua această tactică abjectă? Refugiații și migranții nu vor putea fi ținuți în Grecia pe termen lung prin această strategie a închiderii granițelor. Oamenii își vor căuta noi rute: prin Bulgaria, Albania, Egipt, Libia, Italia. Ne-am înșela să credem că Turcia va rezolva singură problema și că va opri fluxul refugiaților către Grecia. Fără ajutor din partea Europei de a prelua refugiații, Ankara nu are niciun interes să joace rolul de grănicer al Europei.

Politica făcută pe spatele refugiaților și al migranților, fie ea în Grecia, Macedonia, Franța sau oriunde altundeva în Europa, trebuie să ia sfârșit”, conchide DW.